# Cetatea Turnu

[România](https://peplaiuri.ro/obiective) › [Muntenia](https://peplaiuri.ro/regiune/muntenia) › [Județul Teleorman](https://peplaiuri.ro/judet/teleorman) › [Turnu Măgurele](https://peplaiuri.ro/oras/turnu-magurele)

> Ruinele unei cetăți medievale de pe malul Dunării, atestată în vremea lui Mircea cel Bătrân și stăpânită de otomani până în 1829, cu un turn central circular consolidat și pus în valoare.

**Pe scurt:** Cetăți și fortificații în Turnu Măgurele, județul Teleorman. Vizita durează 30 min. Informații verificate pe 10 octombrie 2026.

## Informații esențiale

- **Program complet:** Nu am găsit un program oficial de vizitare. Ruina e în aer liber; un site turistic neoficial o listează ca fiind accesibilă permanent, dar informația nu e confirmată de primărie. Întreabă la Primăria Turnu Măgurele (tel. 0247 416 451) înainte de a veni.
- **Durată vizită:** 30 min — ruină mică, în aer liber
- **Cu copii:** Da — ruină în aer liber
- **Sezon recomandat:** Aprilie – Octombrie — teren deschis, în câmpia Dunării
- **Adresă:** Drumul Cetății, la ~3 km sud de centrul orașului, Turnu Măgurele, județul Teleorman
- **Coordonate:** 43.719, 24.8616
- **Telefon:** +40 247 416 451
- **Site web:** https://www.municipiulturnumagurele.ro/
- **Wikipedia:** https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Turnu
- **Wikidata:** https://www.wikidata.org/wiki/Q60669022
- **Categorii:** [Cetăți și fortificații](https://peplaiuri.ro/cetati-si-fortificatii), [Monumente și situri istorice](https://peplaiuri.ro/monumente-si-situri-istorice)

## Despre Cetatea Turnu

Cetatea Turnu stă la sud de orașul Turnu Măgurele, în lunca Dunării, la câțiva kilometri de locul unde Oltul se varsă în fluviu. Documentele o pomenesc în vremea lui Mircea cel Bătrân: o diplomă a regelui Sigismund de Luxemburg din 1397 amintește luptele din 1394–1395 pentru „Nicopolis cel Mic”. Cercetările arheologice datează turnul, șanțul și zidul de incintă spre sfârșitul secolului al XIV-lea, iar cetatea a făcut parte din lanțul de fortificații ridicat pe linia Dunării împotriva pericolului otoman.

După 1417 cetatea a trecut, în împrejurări încă neclare, sub stăpânire otomană și a devenit raia turcească, cunoscută drept Kule („turnul”). Domnii munteni au stăpânit-o doar pe perioade scurte, printre ei Vlad Țepeș și Mihai Viteazul, iar după 1601 a revenit otomanilor. Sursele dau ani ușor diferiți pentru unele dintre aceste momente, așa că datele exacte merită luate cu rezervă. După războiul ruso-turc din 1828–1829, în urma păcii de la Adrianopol, malul stâng a revenit Țării Românești, iar cetatea a fost demolată și arsă în 1829; piatra ei a fost folosită ca material de construcție.

Obiectivul principal e turnul central, de plan circular, cu diametrul de circa 17 m și ziduri groase de aproximativ 3 m, înconjurat de un zid de incintă și de un șanț de apărare. Cetatea a fost ridicată într-o zonă mlăștinoasă, iar umezeala i-a grăbit degradarea. Săpături au făcut Grigore Florescu (1936–1943), Gheorghe I. Cantacuzino (1978–1981) și, mai recent, Ionel Cândea și Ecaterina Țânțăreanu (2006–2009). Începând din 2018 ruina a fost consolidată și pusă în valoare printr-un proiect european al primăriei.

### Ce poți vedea

Ce rămâne azi e o ruină în aer liber, nu un castel cu săli de vizitat. Se văd turnul central consolidat, resturile zidului de incintă, treptele de pe unul dintre bastioane, fântâna și conturul șanțului și al incintelor exterioare. Potecile din jur sunt făcute din pietriș, iar pietrele recuperate la săpătură au fost refolosite lângă monument.

Locul te prinde mai ales prin întinderea lui: cetatea stă izolată în câmpia Dunării, iar spre apus lumina pe piatra deschisă la culoare dă cele mai bune fotografii.

### De știut

Proiectul de punere în valoare a avut două etape: prima (consolidare, amenajare, gard) s-a încheiat în 2021, iar a doua prevedea o anexă semiîngropată și un punct de acces. Nu am găsit un program oficial de vizitare și nici anunțuri recente despre redeschidere sau lucrări în curs, așa că merită să întrebi la Primăria Turnu Măgurele înainte să mergi special. Nu o confunda cu clubul de handbal „CSM Cetatea Turnu Măgurele”, care îi poartă doar numele.

## Nu rata

- Turnul central circular, de circa 17 m în diametru, cu ziduri groase de aproximativ 3 m.
- Conturul șanțului de apărare și al incintelor exterioare, vizibil din jurul turnului.
- Fântâna și treptele bastionului, readuse la lumină la săpături.
- Priveliștea deschisă spre lunca Dunării, mai ales la apus.

## Bine de știut înainte să vii

### Cum ajungi

**Cu mașina:** cetatea e la ~3 km sud de centrul orașului Turnu Măgurele, pe Drumul Cetății; de la București sunt ~140 km (cam 2 ore și jumătate), iar de la Alexandria ~55 km. Pune în GPS coordonatele sau „Cetatea Medievală Turnu” de pe hărți.

**Transport public:** orașul are gară și autogară; nu am găsit un transport public până la cetate, așa că ultimii kilometri se fac cu taxiul, cu mașina sau pe jos.

### Reguli

Ruină în aer liber: nu urca pe ziduri și nu lua pietre. Dronele se folosesc doar cu respectarea regulilor în vigoare. Adu încălțăminte comodă; terenul din jur e denivelat.

## Detalii

- **Perioada construcției:** sfârșitul secolului al XIV-lea
- **Ctitor:** epoca lui Mircea cel Bătrân
- **Stare de conservare:** ruină consolidată
- **Perioadă istorică:** Evul Mediu
- **Civilizație:** românească, otomană

## Întrebări frecvente despre Cetatea Turnu

**Cât durează vizita la Cetatea Turnu?**

Vizita la Cetatea Turnu durează în medie 30 min (ruină mică, în aer liber).

**Se poate vizita Cetatea Turnu cu copii?**

Da, Cetatea Turnu se poate vizita cu copii (ruină în aer liber).

**Cum ajung la Cetatea Turnu?**

Cetatea Turnu se află la adresa: Drumul Cetății, la ~3 km sud de centrul orașului, Turnu Măgurele, județul Teleorman. Cu mașina: cetatea e la ~3 km sud de centrul orașului Turnu Măgurele, pe Drumul Cetății; de la București sunt ~140 km (cam 2 ore și jumătate), iar de la Alexandria ~55 km. Pune în GPS coordonatele sau „Cetatea Medievală Turnu” de pe hărți. Transport public: orașul are gară și autogară; nu am găsit un transport public până la cetate, așa că ultimii kilometri se fac cu taxiul, cu mașina sau pe jos.

**Când este cel mai bine să vizitezi Cetatea Turnu?**

Sezonul recomandat pentru Cetatea Turnu: Aprilie – Octombrie (teren deschis, în câmpia Dunării).

## Obiective în apropiere

- [Catedrala Sfântul Haralambie din Turnu Măgurele](https://peplaiuri.ro/biserica-sfantul-haralambie-turnu-magurele) — Mănăstiri și biserici · Turnu Măgurele, TR · Gratuit · 20 min · 4 km
  Biserica mare din centrul orașului, ridicată între 1900 și 1905 la propunerea regelui Carol I după planurile lui André Lecomte du Noüy, cu trei turle și pictură în stil neobizantin; monument istoric de clasa A.
- [Cetatea Sucidava](https://peplaiuri.ro/cetatea-sucidava) — Cetăți și fortificații · Corabia, OT · Gratuit · ½ – 1 ore · 43 km
  Cetatea daco-romană și romano-bizantină din Corabia, cu zidurile și turnurile dezvelite, bazilica din secolul al VI-lea, „fântâna secretă” și piciorul nordic al Podului lui Constantin cel Mare peste Dunăre.
- [Catedrala Sfântul Alexandru din Alexandria](https://peplaiuri.ro/catedrala-sfantul-alexandru-alexandria) — Mănăstiri și biserici · Alexandria, TR · Gratuit · 30 min · 61 km
  Catedrala Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, ridicată între 1869 și 1898 în centrul orașului: biserică de cărămidă cu trei turle, pictată în 1898 de Ștefan Luchian și Constantin Artachino, monument istoric.
- [Mănăstirea Brâncoveni](https://peplaiuri.ro/manastirea-brancoveni) — Mănăstiri și biserici · Brâncoveni, OT · ½ – 1 ore · 102 km
  Mănăstire de maici din Olt, în satul de unde se trag Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu: zid de apărare și clopotniță din 1634–1640, biserică mare brâncovenească din 1699 și un muzeu cu lapidariu.

---

Pagina completă: https://peplaiuri.ro/cetatea-turnu
Alte limbi: English: https://peplaiuri.ro/en/cetatea-turnu.md · Deutsch: https://peplaiuri.ro/de/cetatea-turnu.md · Italiano: https://peplaiuri.ro/it/cetatea-turnu.md
Ultima actualizare: 10 octombrie 2026
Sursă: Pe Plaiuri (https://peplaiuri.ro/) — Ghid de obiective turistice din România