# Peștera Cloșani

[România](https://peplaiuri.ro/obiective) › [Oltenia](https://peplaiuri.ro/regiune/oltenia) › [Județul Gorj](https://peplaiuri.ro/judet/gorj) › [Cloșani](https://peplaiuri.ro/localitate/closani)

> Peșteră cu concrețiuni de calcit albe și roșiatice deasupra satului Cloșani, laborator subteran al Institutului de Speologie „Emil Racoviță” din 1959; închisă publicului, intrarea doar cu aprobarea institutului.

**Pe scurt:** Peșteri în Cloșani, județul Gorj. Informații verificate pe 31 octombrie 2026.

## Informații esențiale

- **Program complet:** Peștera nu are program de vizitare și nici circuit turistic; intrarea se face doar cu aprobarea Institutului de Speologie „Emil Racoviță”, pentru cercetare.
- **Cu copii:** Nu — închisă publicului
- **Adresă:** deasupra satului Cloșani, comuna Padeș, pe Valea Motrului; stațiunea de cercetări e pe malul drept al Motrului, Cloșani, județul Gorj
- **Coordonate:** 45.07315, 22.80083
- **Site web:** https://www.iser.ro/
- **Categorii:** [Peșteri](https://peplaiuri.ro/pesteri), [Parcuri naționale și rezervații](https://peplaiuri.ro/parcuri-nationale-si-rezervatii)

## Despre Peștera Cloșani

Peștera Cloșani se deschide în nordul Munților Mehedinți, deasupra satului Cloșani din comuna Padeș, în amonte de locul unde Motrul se unește cu Motru Sec. Intrarea e la circa 440 m altitudine, iar galeriile, de puțin peste 1.000 m, se desfășoară pe două niveluri orizontale: Galeria Laboratoarelor și Galeria Matei Ghica. Înăuntru sunt circa 11 °C în adânc, aerul e foarte umed și nu se simt curenți.

Peștera e cunoscută mai ales ca loc de cercetare. Din 1959, Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române a construit aici o stațiune de cercetări și un laborator subteran: în galerii sunt amenajate spații și crescătorii pentru studiul proceselor carstice și al faunei subterane, iar în peșteră au fost descoperite circa 70 de specii de animale microscopice. Stalagmitele ei au servit și la reconstituirea climei din sud-vestul României din ultimii circa 20.000 de ani. Peștera face parte din rezervația Piatra Cloșanilor, de 1.730 ha, inclusă în Parcul Național Domogled–Valea Cernei.

Legendele locului spun că Tudor Vladimirescu ar fi ascuns aici arhiva revoluției de la 1821 și că sub bolta Pietrei Mari un vrăjitor ar fi închis un colț de rai plin de flori.

### Ce poți vedea

Galeriile sunt împodobite cu concrețiuni de calcit albe sau roșiatice: coloane, stalactite, stalagmite și flori de calcit. În peșteră trăiește și liliacul mare cu potcoavă (*Rhinolophus ferrumequinum*). Vizitatorii văd însă doar ce e afară: clădirea stațiunii de cercetări, pe malul drept al Motrului, la circa 400 m altitudine, unde funcționează un post meteorologic și, din 2002, un Centru de Informare, Studii și Protecție a Liliecilor, și masivul calcaros al Pietrei Cloșanilor, pe care urcă din sat un traseu marcat cu punct roșu, spre creastă și Barajul Valea Mare (~10,5 km).

### De știut

Peștera nu e deschisă publicului: o administrează Institutul de Speologie „Emil Racoviță”, iar intrarea se face doar cu aprobarea institutului, pentru cercetare. Primăria Padeș a început în 2024 demersuri să preia peștera și să o amenajeze pentru vizitare; deocamdată nu există circuit turistic. În apropiere se pot vizita [Podul lui Dumnezeu](https://peplaiuri.ro/podul-lui-dumnezeu), podul natural de la Ponoarele (~21 km), și [Mănăstirea Tismana](https://peplaiuri.ro/manastirea-tismana) (~25 km). Peșteri amenajate pentru turiști sunt mai la est, la circa două ore cu mașina: [Peștera Muierilor](https://peplaiuri.ro/pestera-muierilor) și [Peștera Polovragi](https://peplaiuri.ro/pestera-polovragi).

## Nu rata

- Concrețiunile de calcit albe și roșiatice: coloane, stalactite, stalagmite și flori de calcit.
- Galeria Laboratoarelor, cu spațiile amenajate pentru studiul proceselor carstice și al faunei subterane.
- Stațiunea de cercetări speologice de pe malul drept al Motrului, construită începând din 1959.
- Masivul calcaros Piatra Cloșanilor, cu traseul marcat cu punct roșu care urcă din sat pe creastă, spre Barajul Valea Mare.
- Liliacul mare cu potcoavă, care trăiește în peșteră, și centrul pentru protecția liliecilor de la stațiune, deschis în 2002.

## Bine de știut înainte să vii

### Cum ajungi

**Cu mașina:** Cloșani e pe Valea Motrului, în vestul Gorjului, la ~15 km (~20 de minute) nord de Baia de Aramă. Din Târgu Jiu sunt ~49 km (~1 h), din Drobeta-Turnu Severin ~75 km (~1 h 40 min), din Craiova ~129 km (~2 h 35 min). Podul lui Dumnezeu, la Ponoarele, e la ~21 km (~30 de minute), iar Mănăstirea Tismana la ~25 km (~35 de minute).

**Transport public:** cu trenul se ajunge la Târgu Jiu sau la Drobeta-Turnu Severin; de acolo, până la Cloșani e nevoie de mașină.

### Reguli

Peștera e rezervație științifică, în rezervația Piatra Cloșanilor din Parcul Național Domogled–Valea Cernei. Intrarea fără aprobarea Institutului de Speologie „Emil Racoviță” nu e permisă: nu încerca să intri pe cont propriu și nu deranja liliecii. În parc se merge doar pe traseele marcate; nu lăsa gunoaie și nu face foc.

### Facilități

Fără amenajări turistice în peșteră

## Detalii

- **Tipul ariei protejate:** rezervație naturală
- **Parte din:** Parcul Național Domogled–Valea Cernei
- **Lungime totală:** 1.000 m
- **Temperatură interioară:** 11,3 °C
- **Altitudine:** 440 m
- **Amenajată și iluminată:** Nu

## Întrebări frecvente despre Peștera Cloșani

**Se poate vizita Peștera Cloșani cu copii?**

Nu, Peștera Cloșani nu este recomandat pentru vizita cu copii (închisă publicului).

**Cum ajung la Peștera Cloșani?**

Peștera Cloșani se află la adresa: deasupra satului Cloșani, comuna Padeș, pe Valea Motrului; stațiunea de cercetări e pe malul drept al Motrului, Cloșani, județul Gorj. Mai multe la „Cum ajungi”.

## Obiective în apropiere

- [Mănăstirea Tismana](https://peplaiuri.ro/manastirea-tismana) — Mănăstiri · Tismana, GJ · 1 – 1½ ore · 13 km
  Cea mai veche mănăstire din Țara Românească, întemeiată de Sfântul Nicodim în secolul al XIV-lea pe un pinten de stâncă, lângă o cascadă; aici a stat ascuns aurul BNR între 1944 și 1947.
- [Podul lui Dumnezeu](https://peplaiuri.ro/podul-lui-dumnezeu) — Parcuri naționale și rezervații · Ponoarele, MH · Gratuit · ½ – 1 ore · Top 100 · 15 km
  Cel mai mare pod natural din România și singurul din lume peste care trece o șosea: o arcadă de calcar de 30 m, rămasă din tavanul prăbușit al unei peșteri, în satul Ponoarele din Platoul Mehedinți.
- [Biserica de lemn „Sfinții Voievozi” din Seliștea](https://peplaiuri.ro/biserica-de-lemn-selistea-mehedinti) — Biserici · Seliștea, MH · 20 min · 20 km
  Mică biserică de lemn din 1820–1822, tencuită și zugrăvită în 1835, aflată în cimitirul unui sat risipit pe dealurile Platoului Mehedinți, azi în restaurare.
- [Cula Glogovenilor](https://peplaiuri.ro/cula-glogovenilor) — Cetăți și fortificații · Glogova, GJ · 45 min · 22 km
  Casă boierească fortificată din Glogova (Gorj), cu beci masiv din secolul al XVII-lea și etaj cu pridvor de lemn ridicat după 1764, în mijlocul unui parc, lângă biserica Sf. Nicolae.
- [Biserica de lemn Sf. Voievozi din Isverna](https://peplaiuri.ro/biserica-de-lemn-isverna) — Biserici · Isverna, MH · 30 min · 23 km
  Mică biserică de lemn din secolul al XIX-lea, cu acoperiș de șindrilă și pereți albi, ascunsă între copaci în Isverna, cu iconostas și pictură interioară populară.
- [Casa Memorială „Constantin Brâncuși” din Hobița](https://peplaiuri.ro/casa-memoriala-constantin-brancusi-hobita) — Muzee și case memoriale · Peștișani, GJ · 45 min · 26 km
  Gospodăria de lemn din satul unde s-a născut Brâncuși în 1876: casă cu prispă cu stâlpi cioplit în torsadă, poartă sculptată, anexe și mobilier țărănesc, muzeu din 1971.

## Apare în ghidurile

- [Peșteri celebre din România care nu se pot vizita: Movile, Topolnița, Vântului, Coliboaia, Peștera cu Oase (și ce vezi în loc)](https://peplaiuri.ro/ghiduri/pesteri-care-nu-se-pot-vizita) — Movile, Coliboaia, Cu Oase, Cloșani și Piatra Altarului sunt închise; Topolnița și Tăușoare cer autorizație; Vântului se vizitează cu ghid de speoturism.

---

Pagina completă: https://peplaiuri.ro/pestera-closani
Alte limbi: English: https://peplaiuri.ro/en/closani-cave.md · Deutsch: https://peplaiuri.ro/de/hoehle-closani.md · Italiano: https://peplaiuri.ro/it/grotta-di-closani.md · Français: https://peplaiuri.ro/fr/grotte-de-closani.md · Español: https://peplaiuri.ro/es/cueva-de-closani.md · Magyar: https://peplaiuri.ro/hu/closani-barlang.md
Ultima actualizare: 31 octombrie 2026
Sursă: Pe Plaiuri (https://peplaiuri.ro/) — Ghid de obiective turistice din România