Monumente și situri istorice

Biserica ctitorită de Ștefan cel Mare în 1488, pictată pe dinafară cu Judecata de Apoi pe fond de „albastru de Voroneț”; monument UNESCO, lângă Gura Humorului.

Cimitirul din Săpânța cu peste 800 de cruci de stejar pictate în albastru, cu scene naive din viața celor îngropați și epitafuri în versuri, hazlii; început în 1935 de meșterul Stan Ioan Pătraș.

Fosta închisoare din Sighet, unde a murit elita politică a României interbelice, transformată de Ana Blandiana și Romulus Rusan în primul muzeu al comunismului din Europa de Est; peste 50 de celule-săli.

Castel renascentist cu patru turnuri rotunde, ridicat de familia Bethlen pe o colină de deasupra Târnavei Mici; azi e emblema vinurilor Jidvei și se vizitează cu ghid, din oră în oră.

Clădirea Art Nouveau de pe faleza Constanței, inaugurată în 1910, lăsată în ruină după 1990 și redeschisă în 2025, după restaurare, cu expoziții despre istoria ei și despre Marea Neagră.

Ruinele orașului grecesc din care s-a născut Mangalia: zidul de incintă cu turnuri și basilica de tip sirian pe faleză, la câțiva pași de plajă, plus muzeul de arheologie al orașului.

Ruinele unei cetăți medievale din secolul al XIV-lea, ridicată probabil de genovezi pe un deal de calcar deasupra lacurilor Razim și Babadag, cu una dintre cele mai largi priveliști din Dobrogea.

Ruinele celui mai vechi oraș de pe teritoriul României, colonie grecească întemeiată de Milet în secolul al VII-lea î.Hr. pe malul lacului Sinoe, cu muzeul sitului alături.

Crucea de oțel înaltă de 39 m, ridicată în anii 1920 pe marginea abruptului Caraimanului, la 2.291 m, în memoria eroilor din Primul Război Mondial; se vede din tot Bușteniul.

Capitala regatului dac, ascunsă în pădurile de fag ale Munților Orăștiei: zidurile cetății lui Decebal, drumul pavat și zona sacră cu sanctuare de andezit și calcar, sit UNESCO.