Primul parc natural urban din România: 183 ha de bălți, stuf și sălcii într-un lac de acumulare abandonat din sudul Bucureștiului, cu peste 180 de specii de păsări, vidre și vulpi, la câteva sute de metri de blocuri.
Defileul de 47 km prin care Oltul trece Carpații: pe DN7, între Boița și Călimănești, drumul urmează râul pe lângă Mănăstirea Cozia. Un drum de trecere aglomerat, nu unul de plimbare.
Stațiunea de la care a pornit turismul balnear românesc, pe cea mai înaltă faleză a litoralului: vile interbelice, un cazino Art Deco și o plajă lărgită de curând la peste o sută de metri.
Trecătoarea prin care DN18 urcă în serpentine din Baia Sprie la 987 m, între Munții Igniș și Munții Gutâi, și coboară spre Mara și Țara Maramureșului, la o oră de Baia Mare.
DN7A urcă 108 km de la Brezoi, pe Lotru în sus, prin Voineasa și pe lângă Lacul Vidra până la Obârșia Lotrului, apoi trece Pasul Groapa Seacă și coboară prin Cheile Jiețului la Petroșani.
Stațiunea tineretului de pe litoral, la 31 de kilometri sud de Constanța: o plajă orientată spre răsărit, Obeliscul alb de pe nisip și epava ruginită a cargoului Evangelia.
Lac de acumulare pe Bistrița Ardeleană, între Munții Bârgăului și Călimani, poreclit „marea de la munte”; pe malurile lui s-a dezvoltat stațiunea Colibița.
Două stațiuni lipite una de alta la nord de Mangalia, între mare și pădurea Comorova: plajă lărgită la o sută de metri, două lacuri chiar în spatele nisipului și arhitectura anilor '70.
Cea mai înaltă trecătoare din Carpații Orientali: DN18 urcă din Borșa la 1.416 m, între Munții Rodnei și Munții Maramureșului, și coboară pe valea Bistriței Aurii spre Cârlibaba, din Maramureș în Bucovina.
Șase kilometri de nisip lat la nord de Mamaia, împărțiți între cluburile din Mamaia Nord și plaja largă și liniștită a orașului Năvodari, cu apă mică pe sute de metri.
Plajele orașului, de la Pescărie până sub faleza orașului vechi: trei kilometri și jumătate de nisip refăcut prin înnisipare, cu Modern, Trei Papuci și Tataia unul după altul.
Drumul județean DJ582 traversează Munții Semenic pe 58 km, din Reșița prin Văliug și Pasul Prislop până la Slatina-Timiș, pe lângă lacuri de munte, pășuni și satele Gărâna și Brebu Nou.
Sat de pescari lipoveni între Mangalia și Vama Veche, cu o plajă așezată într-un golf mic, o cherhana la capătul de sud și apele rezervației marine 2 Mai – Vama Veche.
Stațiune balneară de la poalele Subcarpaților vâlceni, cu ape iodurate, bromurate și sulfuroase, un parc balnear de la 1912 și Hotelul Palace, ridicat de Ernest Doneaud.
Stațiune balneară într-o vale împădurită de sub munții Vâlcii, cu peste 30 de izvoare minerale numerotate, o alee a izvoarelor de-a lungul râului și biserica de lemn a lui Horea, adusă din Apuseni.