Obiective în România

Cetate medievală ridicată de brașoveni pe o stâncă din pasul Bran, devenită reședința de vară a reginei Maria și cunoscută în toată lumea drept „castelul lui Dracula”.

Cea mai mare zonă umedă a Europei, rezervație a biosferei și sit UNESCO: canale, lacuri, stufăriș și peste 300 de specii de păsări, de la pelicani la egrete; se vizitează cu barca, de la Tulcea.

Reședința gotică a lui Ioan de Hunedoara, pe o stâncă deasupra râului Zlaști, la care ajungi pe un pod lung pe piloni de piatră; înăuntru, săli boltite și turnuri din secolul al XV-lea.

Reședința de vară a regelui Carol I, ridicată între 1873 și 1914 la poalele Bucegilor, la Sinaia, cu interioare sculptate în lemn, săli de arme și vitralii.

Mlaștina de circa 1.100 ha a Neajlovului din Parcul Natural Comana, cu canale, stufăriș și păsări de apă, la mai puțin de o oră de București; se vede cu vaporașul, barca sau caiacul.

Biserica ctitorită de Ștefan cel Mare în 1488, pictată pe dinafară cu Judecata de Apoi pe fond de „albastru de Voroneț”; monument UNESCO, lângă Gura Humorului.

Palatul baroc al guvernatorului Samuel von Brukenthal, din Piața Mare a Sibiului, adăpostește din 1817 cel mai vechi muzeu din România: o galerie de pictură europeană cu van Eyck, Tițian și Bruegel.

Cimitirul din Săpânța cu peste 800 de cruci de stejar pictate în albastru, cu scene naive din viața celor îngropați și epitafuri în versuri, hazlii; început în 1935 de meșterul Stan Ioan Pătraș.

Cea mai grea clădire din lume, ridicată de Ceaușescu în anii '80 pe Dealul Spirii; turul ghidat trece prin săli de protocol îmbrăcate în marmură, cu candelabre de cristal de câteva tone.

Cea mai vizitată peșteră din România: 488 m de galerii amenajate sub satul Chișcău, pline de stalactite și stalagmite, cu oasele a circa 140 de urși de cavernă rămase acolo unde au fost găsite.

Reședința de vară neoromânească a „Nababului” Gheorghe Grigore Cantacuzino, cu sala de bal plină de blazoane, terasă cu vedere la Bucegi și decorul Academiei Nevermore din serialul Wednesday.

Mină de sare exploatată din Evul Mediu până în 1932, transformată într-un parc subteran spectaculos: roată panoramică, lac cu bărci, amfiteatru și pereți de sare la 120 m sub pământ, lângă Cluj.

Fosta închisoare din Sighet, unde a murit elita politică a României interbelice, transformată de Ana Blandiana și Romulus Rusan în primul muzeu al comunismului din Europa de Est; peste 50 de celule-săli.

Plaja sălbatică de la vărsarea brațului Sfântu Gheorghe în Marea Neagră: 30 km de nisip fin, la 2 km de un sat din Deltă la care se ajunge doar pe apă.

O bazilică romanică de la cumpăna secolelor XII–XIII, rămasă aproape neschimbată, pe vârful stâncos al dealului Sfântul Mihail, înconjurată de un zid de incintă și cu priveliște spre Munții Făgăraș.