Stațiuni și băi termale

A doua stațiune a litoralului românesc, pe fâșia dintre Marea Neagră și lacul Techirghiol: trei kilometri de plajă cu nisip fin și cura cu nămol sapropelic la câteva sute de metri de valuri.

Cea mai mare stațiune balneară permanentă din România, la 8 km de Oradea: izvoare termale de până la 49 °C, ștranduri deschise tot anul și o rezervație cu nuferi și lotuși termali.

Cea mai veche stațiune balneară din România, atestată din anul 153, pe Valea Cernei: izvoare sulfuroase fierbinți, un centru istoric habsburgic în piața cu statuia lui Hercule și cădițe termale gratuite pe malul râului.

Complex termal și de wellness la marginea Bucureștiului, pe DN1: piscine cu apă geotermală sub o cupolă de sticlă plină de palmieri, tobogane, saune și o plajă cu nisip deschisă vara.

Stațiune balneară de la poalele Subcarpaților vâlceni, cu ape iodurate, bromurate și sulfuroase, un parc balnear de la 1912 și Hotelul Palace, ridicat de Ernest Doneaud.

Stațiune balneară într-o vale împădurită de sub munții Vâlcii, cu peste 30 de izvoare minerale numerotate, o alee a izvoarelor de-a lungul râului și biserica de lemn a lui Horea, adusă din Apuseni.

Stațiune balneoclimaterică în defileul Oltului, între Munții Harghita și Bodoc: izvoare de apă minerală carbogazoasă, mofete, un centru wellness cu apă termală și trasee spre Stânca Șoimilor.

Stațiune de munte la 900 m, în nordul Harghitei, cu izvoare de apă minerală carbogazoasă din care bei gratuit, vile vechi din lemn, peșteri în travertin și un centru balnear nou.

Stațiune balneară de pe Valea Oltului, la ieșirea râului din Munții Cozia: izvoare sulfuroase cunoscute din secolul al XIX-lea, Pavilionul Central de la 1886 și ștranduri cu apă termală deschise tot anul.

Stațiunea balneară din orașul Covasna, „stațiunea inimii”: mofete cu dioxid de carbon, izvoare de apă minerală carbogazoasă la tot pasul și Balta Dracului, un vulcan noroios în parcul din centru.

Cel mai întins lac sărat din România, un fost golf al mării lângă Eforie: vara, băi reci cu nămol sapropelic pe malul din Techirghiol, iarna stoluri de păsări rare pe apa care nu îngheață.

Stațiune balneară din Maramureș cu lacuri sărate apărute la suprafață pe locul vechilor ocne de sare, între ele Lacul Gavril, adânc de 30 m; baia în apă sărată se face în bazinele complexelor.

Stațiunea lipită de Mangalia dinspre nord: hoteluri-turn din anii '70, o plajă aflată în plină lărgire, un sanatoriu balnear public și, în spate, rezervația Mlaștina Hergheliei.

Stațiune balneară veche de peste două secole, într-o vale îngustă din Munții Nemira: izvoare minerale numerotate din care bei gratuit, un parc cu alei și Cazinoul Art Nouveau din 1894.

Stațiune balneoclimaterică veche de peste două secole în Depresiunea Dornelor: izvoare carbogazoase, nămol de turbă, un parc cu veverițe și Cazinoul Băilor, restaurat și redeschis ca muzeu.