Peșteră sălbatică, neelectrificată, în Munții Aninei, cu peste 6 km de galerii pe trei niveluri, din care 1.750 m se străbat cu cască și frontală, alături de rangerii parcului.
Peșteră cu ghețar în pădurile de pe Valea Galbenei, lângă Padiș, la care ajungi pe jos, pe traseu marcat. Pe la prânz, lumina intră printr-o spărtură din tavan și cade peste gheață.
Peșteră neamenajată din Munții Bihorului, cu gheață la intrare și concrețiuni albe, în care s-a găsit în 1974 o urmă de pas a omului de Neanderthal, veche de cel puțin 62.000 de ani.
Peșteră activă din Munții Trascăului, cu un portal de aproape 40 m în peretele de calcar și un râu subteran cu lacuri și cascade, care se vizitează doar în ture ghidate, în costum de neopren.
Peșteră săpată în peretele Cheilor Ialomiței, în inima Bucegilor, la 1.660 m, cu o mănăstire lipită de gura ei și 480 m de galerii iluminate, până la Sala Urșilor și „La Altar”.
Una dintre cele mai vechi peșteri turistice din România, cu un portal de 16 m înălțime, săli largi pe două niveluri și una dintre cele mai mari colonii de lilieci din țară.
Peșteră de peste 10 km săpată de Olteț în calcarele din Cheile Oltețului, cu 800 m de galerie deschisă vizitării și legende despre Zamolxe, la un kilometru de Mănăstirea Polovragi.
Peșteră cu un portal de peste 30 m deschis spre Crișul Repede, în care se intră pe un pod suspendat și unde au trăit oameni încă din neolitic.
Peșteră iluminată pe versantul Postăvarului, între Râșnov și Poiana Brașov, cu o sală mare de peste 20 m înălțime, vizitată cu ghid, în care se țin uneori concerte.
Plaja orașului, întinsă de la digul portului turistic spre Saturn, sub faleza refăcută în 2022; din toamna lui 2026 e lărgită prin înnisipare, în spatele a patru diguri noi.
Fâșie îngustă de nisip sub o faleză înaltă de pământ, acoperită de vegetație, lângă cel mai vechi far în funcțiune de pe litoralul românesc, cu apă limpede, verde-turcoaz.
Un perete de argile și gresii roșii lung de 800 m, la marginea Sebeșului, crestat de ploi în coloane, turnuri și piramide de pământ, un relief de tip badlands rar în România.
Singurele dune marine păstrate pe litoralul românesc, ocrotite din 1939 în curtea Stațiunii Biologice Marine de la Agigea: plante rare de nisip, țestoase de uscat și un traseu tematic gratuit.
Singura rezervație marină a litoralului românesc: apele dintre 2 Mai și granița cu Bulgaria, cu recife de piatră, câmpuri de alge brune și bancuri de midii, bune de văzut cu masca sau la o scufundare.
Fostă lagună de 98 de hectare între Saturn și Venus, cu stuf, ochiuri de apă și izvoare sulfuroase, unde se opresc lebede, egrete și piciorongi; se privește de pe drumurile din jur.