Obiective în România

DN57 merge circa 100 km pe malul Dunării, de la Orșova la Moldova Nouă, prin Cazanele Mari și Mici, pe sub chipul lui Decebal și cu Serbia pe malul celălalt.

Cea mai lungă plajă amenajată de pe litoralul românesc: opt kilometri de nisip pe grindul dintre Marea Neagră și lacul Siutghiol, lățiți cu peste o sută de metri prin înnisipare.

Drumul asfaltat care trece Masivul Rarău între Pojorâta și Chiril, pe 28 km de serpentine, pe sub Pietrele Doamnei, cu vederi peste munții Bucovinei.

Cea mai veche stațiune balneară din România, atestată din anul 153, pe Valea Cernei: izvoare sulfuroase fierbinți, un centru istoric habsburgic în piața cu statuia lui Hercule și cădițe termale gratuite pe malul râului.

Cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de circa 60 m pe pragul de jos al căldării Bâlea, în Munții Făgăraș; o oră de urcat pe jos de la cabana Bâlea Cascadă, pe Transfăgărășan.

Cascadă de circa 30 m, în două trepte, la poalele Vlădesei, pe Valea Stanciului de lângă Răchițele; apa se desface ca un voal pe stâncă, iar iarna peretele înghețat e loc de cățărare pe gheață.

Cel mai îngust sector al Defileului Dunării, între Dubova și Ogradena: fluviul trece printre pereți de calcar, cu Serbia pe malul opus, văzut din barcă sau de pe Ciucaru Mare.

Cetate medievală din secolul al XIII-lea pe vârful unui deal vulcanic de deasupra Devei, cu trei incinte refăcute până în 2024 și o priveliște largă peste Valea Mureșului.

Complex carstic de pe Platoul Padiș: trei doline uriașe cu pereți de peste 200 m și portalul de peste 70 m prin care Valea Cetăților intră în munte. Se vede de pe un circuit marcat, nu dintr-o peșteră amenajată.

Chipul regelui dac Decebal, sculptat între 1994 și 2004 într-o stâncă de 55 m de la gura Mraconiei, pe malul românesc al Dunării: cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa.

Coloana de 29,35 m din module de fontă alămită ridicată de Constantin Brâncuși în 1938 la Târgu Jiu, pentru eroii din 1916: capătul estic al ansamblului „Calea Eroilor”, în Patrimoniul UNESCO.

Cunoscut și ca Lacul Bicaz, e cel mai mare lac de acumulare de pe râurile interioare ale țării: 35 km de apă pe Bistrița, sub Ceahlău, închiși de un baraj de 127 m.

Lac de baraj natural apărut în 1837, când un versant a blocat valea Bicazului; din apă ies și azi trunchiurile pădurii înecate, la capătul de sus al Cheilor Bicazului.

Masa rotundă de piatră a lui Constantin Brâncuși, cu 12 scaune-clepsidră, în parcul de pe malul Jiului: capătul de vest al ansamblului „Calea Eroilor”, în patrimoniul UNESCO.

Ultimul sat de pe litoralul românesc, la un kilometru de granița cu Bulgaria: doi kilometri de plajă cu nisip fin, terase deschise până dimineața și apele unei rezervații marine.