Parcuri naționale și rezervații

Plajă sălbatică de nisip cu scoici, la satul Vadu, în Rezervația Biosferei Delta Dunării: dune joase, nicio construcție și drum de pământ până la mare.

Ultima plajă sălbatică de la marginea de sud a Rezervației Biosferei Delta Dunării: nisip cu scoici, dune și o faleză de pământ, fără hoteluri, șezlonguri sau salvamar.

Cascadă de 25 m în două trepte, pe pârâul Rupturi, în pădurile de sub Toaca, în Parcul Național Ceahlău; se ajunge pe jos din stațiunea Durău, în circa două ore.

Cascadă de vreo 15 m, despărțită de o stâncă în două șuvoaie, pe valea Nucșoarei, în nordul Parcului Național Retezat; se ajunge în 15–20 de minute de mers de la Cârnic.

Cădere de apă de circa 30 m în Parcul Național Cozia, unde pârâul iese dintr-un tunel săpat în stâncă; se ajunge pe jos, pe un drum forestier lin prin Cheile Lotrișorului.

Cădere de apă de circa 18 m pe un perete de calcar din Țara Moților, lângă satul Nemeși din comuna Vidra; rezervație peisagistică la 500 m de drumul spre Avram Iancu.

Cascadă de circa 15 m pe versantul estic al Bucegilor, la o oră de mers pe jos din Bușteni, pe o potecă ușoară prin pădure; cea mai vizitată cascadă din masiv și o plimbare clasică de pe Valea Prahovei.

Șir de cascade de 70–80 m, cu o treaptă principală de 25 m, care se prăbușesc într-o dolină uriașă din Munții Trascău și dispar în pământ; se văd de pe un balcon de lemn, la câteva minute de drum.

Cascadă în două trepte de circa 50 m din Munții Cernei, cu cea mai lungă cădere liberă din România (~40 m), deasupra lacului Prisaca; se ajunge pe o potecă abruptă de 1,5 km de pe Valea Cernei, lângă Băile Herculane.

Cădere de apă de circa 15 m pe pârâul Vârciorog, ascunsă într-o pădure de molid sub Piatra Grăitoare, lângă Arieșeni; se ajunge pe o vale împădurită, pe jos sau cu căruța.

Lac de acumulare pe Ialomița, la 1.438 m, în inima Bucegilor, închis de un baraj de piatră înalt de 55 m și înconjurat de păduri de molid, între Cheile Tătarului și Cheile Zănoagei.

Cel mai mare lac de baraj natural din România, format după alunecările de teren din 1978–1991 în Munții Stânișoarei, cu trunchiuri de brazi uscați ieșind din apă; se ajunge pe jos, prin pădure.

Cel mai întins lac sărat din România, un fost golf al mării lângă Eforie: vara, băi reci cu nămol sapropelic pe malul din Techirghiol, iarna stoluri de păsări rare pe apa care nu îngheață.

Cel mai adânc lac glaciar din România, cu 29 m, la aproape 2.000 m în sud-vestul Parcului Național Retezat; se ajunge doar pe jos, într-o drumeție lungă de o zi.

Peșteră neamenajată în Munții Bihorului, lângă Casa de Piatră: un portal uriaș, înalt de zeci de metri, prin care se pierde în subteran pârâul Gârdișoara.