
Delta Dunării
Cea mai mare zonă umedă a Europei, rezervație a biosferei și sit UNESCO: canale, lacuri, stufăriș și 365 de specii de păsări, de la pelicani la egrete; se vizitează cu barca, de la Tulcea.
Ariile protejate acoperă o parte însemnată din Carpați, Delta Dunării și câteva zone de câmpie și de litoral. Parcurile naționale din România sunt aproape toate în munți: Retezatul, primul parc național al țării, Munții Rodnei, Piatra Craiului, Ceahlăul, Cheile Nerei–Beușnița sau Domogled–Valea Cernei; la ele se adaugă parcurile naturale, precum Bucegi, Apuseni sau Porțile de Fier, și Rezervația Biosferei Delta Dunării, cea mai întinsă arie protejată din țară. Regulile sunt aceleași peste tot: poteci marcate, foc și cort doar în locurile permise, nimic lăsat în urmă.
Parcurile se pot cunoaște și fără să urci pe creastă. Lacul Bucura e inima Retezatului, Cascada Beușnița dă numele parcului din Banat, Cetățile Ponorului sunt reperul Apusenilor, iar Sfinxul din Bucegi se atinge cu telecabina. Delta Dunării se vizitează din barcă, iar Lacul Sfânta Ana, rezervație naturală în Harghita, e singurul lac vulcanic din România.
101 rezultate

Cea mai mare zonă umedă a Europei, rezervație a biosferei și sit UNESCO: canale, lacuri, stufăriș și 365 de specii de păsări, de la pelicani la egrete; se vizitează cu barca, de la Tulcea.

Lac glaciar la 2.034 m, în căldarea Bâlea din Munții Făgăraș, la capătul de sus al Transfăgărășanului; se ajunge cu mașina vara și cu telecabina tot anul.

Cea mai vizitată peșteră din România: 488 m de galerii amenajate sub satul Chișcău, pline de stalactite și stalagmite, cu oasele a circa 140 de urși de cavernă rămase acolo unde au fost găsite.

Defileu de calcar la 6 km de Turda, cu pereți de peste 100 m, poteca de jos cu punți peste râul Hășdate, peșteri și sute de trasee de escaladă.

Ultima cale ferată forestieră activă din Carpați: trenul cu locomotivă cu abur urcă 21,6 km pe valea râului Vaser, prin Parcul Natural Munții Maramureșului, până la stația Paltin.

Primul parc natural urban din România: 183 ha de bălți, stuf și sălcii într-un lac de acumulare abandonat din sudul Bucureștiului, cu peste 180 de specii de păsări, vidre și vulpi, la câteva sute de metri de blocuri.

Stâncă de conglomerat înaltă de 8 m, sculptată de vânt, ger și ploaie, care din anumite unghiuri seamănă cu un cap uman; stă pe platoul Bucegilor, la 2.216 m, lângă Babele.

Singurul lac vulcanic din România: o oglindă de apă aproape rotundă, în craterul Ciomatu, înconjurată de păduri, cu o capelă catolică pe mal și tinovul Mohoș în craterul vecin.

Cel mai mare pod natural din România și singurul din lume peste care trece o șosea: o arcadă de calcar de 30 m, rămasă din tavanul prăbușit al unei peșteri, în satul Ponoarele din Platoul Mehedinți.

Două platouri cu conuri și cratere de noroi rece, Pâclele Mari și Pâclele Mici, într-o rezervație naturală din Subcarpații Buzăului, cu aer de peisaj lunar.

Cascadă de circa 15 m pe versantul estic al Bucegilor, la o oră de mers pe jos din Bușteni, pe o potecă ușoară prin pădure; cea mai vizitată cascadă din masiv și o plimbare clasică de pe Valea Prahovei.

Peșteră în Munții Apuseni cu Ghețarul Scărișoara, unul dintre cei mai mari ghețari subterani din lume: un bloc de gheață vechi de peste 10.000 de ani, la care cobori pe scări printr-un aven larg de 60 m.

Ciupercile de piatră de pe platoul Bucegilor, la ~2.200 m: stânci de conglomerat roase de vânt, ger și ploaie, la câteva minute de telecabina din Bușteni și de Sfinx.

Lac de baraj natural apărut în 1837, când un versant a blocat valea Bicazului; din apă ies și azi trunchiurile pădurii înecate, la capătul de sus al Cheilor Bicazului.

Primul parc național al României, înființat în 1935 în Munții Retezat: creste de granit peste 2.000 m, Vârful Peleaga (2.509 m) și peste 80 de lacuri glaciare, străbătute de trasee marcate.














