Cădere de apă de circa 30 m în Parcul Național Cozia, unde pârâul iese dintr-un tunel săpat în stâncă; se ajunge pe jos, pe un drum forestier lin prin Cheile Lotrișorului.
Șir de trepte și marmite prin care râul Putna coboară 14 m pe circa 80 m, între pereți de gresie, lângă Lepșa; rezervație naturală din 1973, la câteva minute de DN2D.
Cascadă de circa 15 m pe versantul estic al Bucegilor, la o oră de mers pe jos din Bușteni, pe o potecă ușoară prin pădure; cea mai vizitată cascadă din masiv și o plimbare clasică de pe Valea Prahovei.
Șir de cascade de 70–80 m, cu o treaptă principală de 25 m, care se prăbușesc într-o dolină uriașă din Munții Trascău și dispar în pământ; se văd de pe un balcon de lemn, la câteva minute de drum.
Cascadă în două trepte de circa 50 m din Munții Cernei, cu cea mai lungă cădere liberă din România (~40 m), deasupra lacului Prisaca; se ajunge pe o potecă abruptă de 1,5 km de pe Valea Cernei, lângă Băile Herculane.
Cădere de apă de circa 15 m pe pârâul Vârciorog, ascunsă într-o pădure de molid sub Piatra Grăitoare, lângă Arieșeni; se ajunge pe o vale împădurită, pe jos sau cu căruța.
Peșteră străbătută de un pârâu de munte, la nord de Petroșani, cu un portal de 20 m și o galerie de circa 466 m care se parcurge cap-coadă pe pasarele, sub Cetatea dacică Bănița.
Un perete de argile și gresii roșii lung de 800 m, la marginea Sebeșului, crestat de ploi în coloane, turnuri și piramide de pământ, un relief de tip badlands rar în România.
Fostă lagună de 98 de hectare între Saturn și Venus, cu stuf, ochiuri de apă și izvoare sulfuroase, unde se opresc lebede, egrete și piciorongi; se privește de pe drumurile din jur.