Top 100 obiective din România

Palat neogotic ridicat de George și Maria Sturdza între 1880 și 1904, cu fațade acoperite de steme și dantelării de piatră, într-un parc vechi cu iazuri; redeschis în 2026 după o restaurare amplă.

Cetate cu bastioane și șanț cu apă în centrul Făgărașului, reședință a principilor Transilvaniei în secolul al XVII-lea, azi muzeul Țării Făgărașului.

Cetate țărănească medievală pe un deal stâncos deasupra Râșnovului, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului; incinta de sus e în restaurare, dar Grădina Cetății și Turnul Báthory se vizitează.

DN57 merge circa 100 km pe malul Dunării, de la Orșova la Moldova Nouă, prin Cazanele Mari și Mici, pe sub chipul lui Decebal și cu Serbia pe malul celălalt.

Palatul neogotic cu turn cu ceas și carillon din centrul Iașului, ridicat în 1906–1925 ca Palat de Justiție; azi adăpostește patru muzee naționale de artă, istorie, etnografie și știință.

Palatul brâncovenesc ridicat de Constantin Brâncoveanu în 1702, cu loggia lui de piatră sculptată, cuhnia, biserica din 1688 și un parc întins pe malul lacului, la 15 km de centrul Bucureștiului.

Cea mai lungă plajă amenajată de pe litoralul românesc: opt kilometri de nisip pe grindul dintre Marea Neagră și lacul Siutghiol, lățiți cu peste o sută de metri prin înnisipare.

Drumul asfaltat care trece Masivul Rarău între Pojorâta și Chiril, pe 28 km de serpentine, pe sub Pietrele Doamnei, cu vederi peste munții Bucovinei.

Ciupercile de piatră de pe platoul Bucegilor, la ~2.200 m: stânci de conglomerat roase de vânt, ger și ploaie, la câteva minute de telecabina din Bușteni și de Sfinx.

Cea mai veche stațiune balneară din România, atestată din anul 153, pe Valea Cernei: izvoare sulfuroase fierbinți, un centru istoric habsburgic în piața cu statuia lui Hercule și cădițe termale gratuite pe malul râului.

Una dintre cele mai mari biserici fortificate săsești: o biserică gotică în plan de cruce, înconjurată de un zid oval cu peste 270 de cămări de refugiu, urcate pe galerii de lemn.

O biserică mică și albă pe dealul de deasupra satului, crescută dintr-o capelă romanică din secolul al XII-lea și înconjurată de ziduri, turnuri și galerii pentru grâne, într-un sat săsesc păstrat aproape intact.

Cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de circa 60 m pe pragul de jos al căldării Bâlea, în Munții Făgăraș; o oră de urcat pe jos de la cabana Bâlea Cascadă, pe Transfăgărășan.

Cascadă de circa 30 m, în două trepte, la poalele Vlădesei, pe Valea Stanciului de lângă Răchițele; apa se desface ca un voal pe stâncă, iar iarna peretele înghețat e loc de cățărare pe gheață.

Castelul-templu ridicat de Bogdan Petriceicu Hasdeu în memoria fiicei sale, Iulia, după planuri pe care spunea că le-a primit de la ea în ședințe de spiritism; azi muzeu memorial.