Cetăți și fortificații

Cetate medievală ridicată de brașoveni pe o stâncă din pasul Bran, devenită reședința de vară a reginei Maria și cunoscută în toată lumea drept „castelul lui Dracula”.

Oraș-cetate medieval ridicat de sași pe un deal deasupra Târnavei Mari, încă locuit, cu ziduri, turnuri ale breslelor și Turnul cu Ceas; în patrimoniul UNESCO din 1999.

Cea mai mare cetate bastionară din România, în formă de stea cu șapte colțuri, ridicată de Habsburgi în 1715–1738 la Alba Iulia; porți baroce, catedrale, Sala Unirii și schimbarea gărzii, cu acces liber.

Biserica săsească de pe dealul din mijlocul satului, apărată de trei rânduri de ziduri și turnuri; înăuntru, cel mai mare altar poliptic din România și o ușă cu o broască din 1515.

Cetate bastionară în formă de pentagon, ridicată de principii Transilvaniei în secolele XVI–XVII: cinci bastioane, palatul princiar cu Muzeul Orașului Oradea și curți în care intri liber.

Cetate cu bastioane și șanț cu apă în centrul Făgărașului, reședință a principilor Transilvaniei în secolul al XVII-lea, azi muzeul Țării Făgărașului.

Cetate țărănească medievală pe un deal stâncos deasupra Râșnovului, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului; incinta de sus e în restaurare, dar Grădina Cetății și Turnul Báthory se vizitează.

Singura biserică secuiască și unitariană din situl UNESCO al bisericilor fortificate: o biserică gotică cu fresce din 1419 cu legenda Sfântului Ladislau, în a cărei cetate sătenii își țin și azi slănina.

Una dintre cele mai mari biserici fortificate săsești: o biserică gotică în plan de cruce, înconjurată de un zid oval cu peste 270 de cămări de refugiu, urcate pe galerii de lemn.

Biserica săsească gotică de lângă DN13, cu un turn-clopotniță copiat după Turnul cu Ceas din Sighișoara; pe dealul de deasupra satului se văd zidurile unei cetăți țărănești din secolul al XIV-lea.

Biserica săsească dintr-o vale cu vii de lângă Mediaș, cu corul transformat în turn de apărare, un zid oval aproape intact și o hersă de fier și lemn păstrată de secole.

O biserică mică și albă pe dealul de deasupra satului, crescută dintr-o capelă romanică din secolul al XII-lea și înconjurată de ziduri, turnuri și galerii pentru grâne, într-un sat săsesc păstrat aproape intact.

Reședința unui greav din secolul al XIII-lea, cumpărată în 1430 de sașii din sat și transformată în cetate țărănească: un donjon romanic, două inele de ziduri și o capelă, într-o vale de lângă Sebeș.

Cetatea de piatră a domnilor Moldovei de la Suceava, ridicată de Petru Mușat și întărită de Ștefan cel Mare, cu pod peste șanț, ziduri de peste 10 m și o expoziție de arme și tezaure medievale.

Cetate medievală din secolul al XIII-lea pe vârful unui deal vulcanic de deasupra Devei, cu trei incinte refăcute până în 2024 și o priveliște largă peste Valea Mureșului.