
Castelul Bran
Cetate medievală ridicată de brașoveni pe o stâncă din pasul Bran, devenită reședința de vară a reginei Maria și cunoscută în toată lumea drept „castelul lui Dracula”.
Cetățile din România acoperă două milenii: de la fortificațiile dacice din Munții Orăștiei și coloniile grecești de pe malul Mării Negre, la cetățile de scaun ale domnitorilor moldoveni și munteni și la orașele-cetate și bisericile fortificate ridicate de sașii din Transilvania. Cele mai multe se concentrează în sudul Transilvaniei, unde aproape fiecare sat săsesc a avut zidul lui de apărare, dar și în Moldova, pe linia cetăților lui Ștefan cel Mare. Unele sunt ruine pe dealuri, cu vedere peste câmpie; altele au fost restaurate și adăpostesc muzee.
Cetatea Alba Carolina este cea mai mare fortificație bastionară din țară, iar Cetatea Sighișoara este un oraș medieval încă locuit, înscris în patrimoniul UNESCO. Sarmizegetusa Regia duce înapoi în vremea dacilor, Cetatea de Scaun a Sucevei în Moldova medievală, iar Cetatea Histria în Dobrogea antică.
Toate cetățile pe tipuri și regiuni, cu harta, ce s-a redeschis și ce e închis, sunt în ghidul cetăților din România.
178 de rezultate

Cetate medievală ridicată de brașoveni pe o stâncă din pasul Bran, devenită reședința de vară a reginei Maria și cunoscută în toată lumea drept „castelul lui Dracula”.

Cetate cu bastioane și șanț cu apă în centrul Făgărașului, reședință a principilor Transilvaniei în secolul al XVII-lea, azi muzeul Țării Făgărașului.

Reședința gotică a lui Ioan de Hunedoara, pe o stâncă deasupra râului Zlaști, la care ajungi pe un pod lung pe piloni de piatră; înăuntru, săli boltite și turnuri din secolul al XV-lea.

Biserica săsească de pe dealul din mijlocul satului, cunoscută și ca Cetatea Biertan, apărată de trei rânduri de ziduri și turnuri; înăuntru, cel mai mare altar poliptic din România și o ușă cu o broască din 1515.

Cea mai mare cetate bastionară din România, în formă de stea cu șapte colțuri, ridicată de Habsburgi în 1715–1738 la Alba Iulia; porți baroce, catedrale, Sala Unirii și schimbarea gărzii, cu acces liber.

Oraș-cetate medieval ridicat de sași pe un deal deasupra Târnavei Mari, încă locuit, cu ziduri, turnuri ale breslelor și Turnul cu Ceas; în patrimoniul UNESCO din 1999.

Capitala regatului dac, ascunsă în pădurile de fag ale Munților Orăștiei: zidurile cetății lui Decebal, drumul pavat și zona sacră cu sanctuare de andezit și calcar, sit UNESCO.

Cetatea lui Vlad Țepeș, numită adesea și castelul Poenari, cocoțată pe o creastă deasupra Cheilor Argeșului, pe Transfăgărășan; se urcă pe 1.480 de trepte, iar de pe ziduri se vede toată valea.

Cetate bastionară în formă de pentagon, ridicată de principii Transilvaniei în secolele XVI–XVII: cinci bastioane, palatul princiar cu Muzeul Orașului Oradea și curți în care intri liber.

Biserica săsească gotică de lângă DN13, cu un turn-clopotniță copiat după Turnul cu Ceas din Sighișoara; pe dealul de deasupra satului se văd zidurile unei cetăți țărănești din secolul al XIV-lea.

Cetate țărănească săsească urcată în trepte pe un deal de bazalt deasupra orașului Rupea, atestată în 1324 și restaurată în 2010–2013, cu priveliște largă peste colinele Transilvaniei.

Una dintre cele mai mari biserici fortificate săsești: o biserică gotică în plan de cruce, înconjurată de un zid oval cu peste 270 de cămări de refugiu, urcate pe galerii de lemn.

Reședința unui greav din secolul al XIII-lea, cumpărată în 1430 de sașii din sat și transformată în cetate țărănească: un donjon romanic, două inele de ziduri și o capelă, într-o vale de lângă Sebeș.

Cetatea Neamțului, fortăreață medievală a Moldovei pe un pinten de stâncă deasupra orașului Târgu Neamț, ridicată de Mușatini și întărită de Ștefan cel Mare, care a rezistat asediului lui Mahomed al II-lea în 1476.

Cetate țărănească medievală pe un deal stâncos deasupra Râșnovului, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului; incinta de sus e în restaurare, dar Grădina Cetății și Turnul Báthory se vizitează.














