Monumente și situri istorice

Oraș-cetate medieval ridicat de sași pe un deal deasupra Târnavei Mari, încă locuit, cu ziduri, turnuri ale breslelor și Turnul cu Ceas; în patrimoniul UNESCO din 1999.

Biserica ctitorită de Ștefan cel Mare în 1488, pictată pe dinafară cu Judecata de Apoi pe fond de „albastru de Voroneț”; monument UNESCO, lângă Gura Humorului.

Cimitirul din Săpânța cu peste 800 de cruci de stejar pictate în albastru, cu scene naive din viața celor îngropați și epitafuri în versuri, hazlii; început în 1935 de meșterul Stan Ioan Pătraș.

Cea mai mare cetate bastionară din România, în formă de stea cu șapte colțuri, ridicată de Habsburgi în 1715–1738 la Alba Iulia; porți baroce, catedrale, Sala Unirii și schimbarea gărzii, cu acces liber.

Poarta de travertin sculptată de Constantin Brâncuși în 1937–1938 la intrarea în Parcul Central din Târgu Jiu, parte din ansamblul „Calea Eroilor”, patrimoniu UNESCO.

Catedrala ortodoxă din Cetatea Alba Carolina, ridicată în 1921–1922 pentru încoronarea lui Ferdinand și a Mariei ca regi ai României Mari, cu clopotnița de 58 m și portretele regale pictate în frescă.

Fosta închisoare din Sighet, unde a murit elita politică a României interbelice, transformată de Ana Blandiana și Romulus Rusan în primul muzeu al comunismului din Europa de Est; peste 50 de celule-săli.

Cea mai veche și cea mai lungă catedrală din România, romanică și gotică, în inima Cetății Alba Carolina; aici se află mormântul lui Iancu de Hunedoara și prima capelă renascentistă din Transilvania.

Clădirea Art Nouveau de pe faleza Constanței, inaugurată în 1910, lăsată în ruină după 1990 și redeschisă în 2025, după restaurare, cu expoziții despre istoria ei și despre Marea Neagră.

Ruinele celui mai vechi oraș de pe teritoriul României, colonie grecească întemeiată de Milet în secolul al VII-lea î.Hr. pe malul lacului Sinoe, cu muzeul sitului alături.

Crucea de oțel înaltă de 39 m, ridicată în anii 1920 pe marginea abruptului Caraimanului, la 2.291 m, în memoria eroilor din Primul Război Mondial; se vede din tot Bușteniul.

Masa rotundă de piatră a lui Constantin Brâncuși, cu 12 scaune-clepsidră, în parcul de pe malul Jiului: capătul de vest al ansamblului „Calea Eroilor”, în patrimoniul UNESCO.

Capitala regatului dac, ascunsă în pădurile de fag ale Munților Orăștiei: zidurile cetății lui Decebal, drumul pavat și zona sacră cu sanctuare de andezit și calcar, sit UNESCO.

Cea mai completă reședință renascentistă păstrată în Transilvania, a familiei Bethlen: turn cu reliefuri de ostași, loggia cu arcade și incintă cu bastioane, azi în restaurare.

Cea mai mare biserică barocă de pelerinaj din vestul României, cu turnuri de 67 de metri deasupra Mureșului, o icoană făcătoare de minuni și coridoare pline de tablouri votive.