Peșteri

Cea mai vizitată peșteră din România: 488 m de galerii amenajate sub satul Chișcău, pline de stalactite și stalagmite, cu oasele a circa 140 de urși de cavernă rămase acolo unde au fost găsite.

Peșteră mică și ușor de vizitat pe culoarul Rucăr–Bran, în Parcul Național Piatra Craiului: o galerie uscată, săpată de pârâul Dâmbovicioara, cu circa 250 m amenajați și iluminați.

Cel mai mare pod natural din România și singurul din lume peste care trece o șosea: o arcadă de calcar de 30 m, rămasă din tavanul prăbușit al unei peșteri, în satul Ponoarele din Platoul Mehedinți.

Peșteră în Munții Apuseni care adăpostește unul dintre cele mai mari ghețari subterani din lume: un bloc de gheață vechi de peste 10.000 de ani, la care cobori pe scări printr-un aven larg de 60 m.

Peșteră pe patru niveluri în Cheile Galbenului, la poalele Parângului, cu 860 m de galerii iluminate, oase de urs de cavernă și unele dintre cele mai vechi resturi de om modern din Europa.

Complex carstic de pe Platoul Padiș: trei doline uriașe cu pereți de peste 200 m și portalul de peste 70 m prin care Valea Cetăților intră în munte. Se vede de pe un circuit marcat, nu dintr-o peșteră amenajată.

Peșteră străbătută de un pârâu de munte, la nord de Petroșani, cu un portal de 20 m și o galerie de circa 466 m care se parcurge cap-coadă pe pasarele, sub Cetatea dacică Bănița.

Peșteră neamenajată în Munții Bihorului, lângă Casa de Piatră: un portal uriaș, înalt de zeci de metri, prin care se pierde în subteran pârâul Gârdișoara.

Peșteră sălbatică, neelectrificată, în Munții Aninei, cu peste 6 km de galerii pe trei niveluri, din care 1.750 m se străbat cu cască și frontală, alături de rangerii parcului.

Peșteră cu ghețar în pădurile de pe Valea Galbenei, lângă Padiș, la care ajungi pe jos, pe traseu marcat. Pe la prânz, lumina intră printr-o spărtură din tavan și cade peste gheață.

Peșteră neamenajată din Munții Bihorului, cu gheață la intrare și concrețiuni albe, în care s-a găsit în 1974 o urmă de pas a omului de Neanderthal, veche de cel puțin 62.000 de ani.

Peșteră activă din Munții Trascăului, cu un portal de aproape 40 m în peretele de calcar și un râu subteran cu lacuri și cascade, care se vizitează doar în ture ghidate, în costum de neopren.

Peșteră săpată în peretele Cheilor Ialomiței, în inima Bucegilor, la 1.660 m, cu o mănăstire lipită de gura ei și 480 m de galerii iluminate, până la Sala Urșilor și „La Altar”.

Una dintre cele mai vechi peșteri turistice din România, cu un portal de 16 m înălțime, săli largi pe două niveluri și una dintre cele mai mari colonii de lilieci din țară.

Peșteră de peste 10 km săpată de Olteț în calcarele din Cheile Oltețului, cu 800 m de galerie deschisă vizitării și legende despre Zamolxe, la un kilometru de Mănăstirea Polovragi.