Obiective în România

Oraș-cetate medieval ridicat de sași pe un deal deasupra Târnavei Mari, încă locuit, cu ziduri, turnuri ale breslelor și Turnul cu Ceas; în patrimoniul UNESCO din 1999.

Cea mai mare cetate bastionară din România, în formă de stea cu șapte colțuri, ridicată de Habsburgi în 1715–1738 la Alba Iulia; porți baroce, catedrale, Sala Unirii și schimbarea gărzii, cu acces liber.

Lac glaciar la 2.034 m, în căldarea Bâlea din Munții Făgăraș, la capătul de sus al Transfăgărășanului; se ajunge cu mașina vara și cu telecabina tot anul.

A doua stațiune a litoralului românesc, pe fâșia dintre Marea Neagră și lacul Techirghiol: trei kilometri de plajă cu nisip fin și cura cu nămol sapropelic la câteva sute de metri de valuri.

Poarta de travertin sculptată de Constantin Brâncuși în 1937–1938 la intrarea în Parcul Central din Târgu Jiu, parte din ansamblul „Calea Eroilor”, patrimoniu UNESCO.

Cea mai mare stațiune balneară permanentă din România, la 8 km de Oradea: izvoare termale de până la 49 °C, ștranduri deschise tot anul și o rezervație cu nuferi și lotuși termali.

Cădere de apă de circa 90 m, în mai multe trepte, pe un perete de calcar din Munții Rodnei, deasupra stațiunii Borșa; se ajunge cu telescaunul și o plimbare scurtă prin pădure.

Cetate bastionară în formă de pentagon, ridicată de principii Transilvaniei în secolele XVI–XVII: cinci bastioane, palatul princiar cu Muzeul Orașului Oradea și curți în care intri liber.

Cel mai cunoscut defileu din Carpați: DN12C trece printre pereți de calcar de peste 300 m, pe valea râului Bicaz, între Lacu Roșu și Bicaz-Chei.

Lac de acumulare de peste 10 km pe Argeș, închis de barajul în arc Vidraru, înalt de 166 m; pe coronament trece Transfăgărășanul, iar deasupra veghează statuia lui Prometeu.

Cel mai mare pod natural din România și singurul din lume peste care trece o șosea: o arcadă de calcar de 30 m, rămasă din tavanul prăbușit al unei peșteri, în satul Ponoarele din Platoul Mehedinți.

DN57 merge circa 100 km pe malul Dunării, de la Orșova la Moldova Nouă, prin Cazanele Mari și Mici, pe sub chipul lui Decebal și cu Serbia pe malul celălalt.

Cea mai lungă plajă amenajată de pe litoralul românesc: opt kilometri de nisip pe grindul dintre Marea Neagră și lacul Siutghiol, lățiți cu peste o sută de metri prin înnisipare.

Drumul asfaltat care trece Masivul Rarău între Pojorâta și Chiril, pe 28 km de serpentine, pe sub Pietrele Doamnei, cu vederi peste munții Bucovinei.

Cea mai veche stațiune balneară din România, atestată din anul 153, pe Valea Cernei: izvoare sulfuroase fierbinți, un centru istoric habsburgic în piața cu statuia lui Hercule și cădițe termale gratuite pe malul râului.