Sfinxul din Bucegi
Moroeni, județul Dâmbovița · Muntenia
Despre Sfinxul din Bucegi
Sfinxul e un megalit natural de pe platoul Munților Bucegi, un bloc de conglomerate și gresii înalt de aproximativ 8 m și lat de 11–12 m. Forma lui nu e lucrată de om: straturile mai tari și mai moi ale rocii s-au erodat în ritmuri diferite, sub acțiunea apei, a vântului și a înghețului repetat, până când a rămas un profil care, privit din lateral, amintește de un chip omenesc, iar pentru unii de Sfinxul de la Giza.
Cea mai veche fotografie cunoscută a stâncii e din jurul anului 1900 și o prezenta drept parte din „Babele din Caraiman”. Numele de Sfinx apare în presa de munte în anii 1930, iar de atunci stânca a devenit unul dintre simbolurile Bucegilor: a apărut în filme istorice precum „Dacii” (1967) și pe reversul bancnotei de 50.000 de lei din 2000. Pe lângă geologie, locul adună și o mulțime de legende despre daci și energii misterioase, pe care le poți asculta fără să le iei în serios.
Administrativ, Sfinxul și Babele țin de comuna Moroeni, județul Dâmbovița, deși se ajunge la ele cel mai ușor din Bușteni, din Prahova; disputa dintre cele două județe a durat peste 25 de ani și s-a încheiat definitiv în 2026. Stânca e ocrotită în Parcul Natural Bucegi.
Ce poți vedea
Profilul cunoscut se vede doar din lateral, din locurile marcate în jurul stâncii unde se opresc aproape toți vizitatorii; din față sau din spate stânca arată ca o simplă movilă de piatră stratificată. Merită să dai ocolul Sfinxului ca să vezi straturile orizontale, scobiturile și „ochiul” adâncit de eroziune. În jur se întinde platoul pleșuv, cu alte stânci mai mici modelate la fel, iar la câteva minute spre sud sunt Babele, ciupercile de piatră de lângă stația telecabinei. Pe vreme senină vezi spre vest, dincolo de valea Ialomiței, culmile Leaotei, iar spre nord-est se ridică Vârful Caraiman, cu Crucea Eroilor pe marginea abruptului.
De știut
Ești la peste 2.200 m: vremea se schimbă repede, ceața poate acoperi platoul în câteva minute, iar vântul e rece și vara. Telecabina se oprește la furtună și vânt puternic, iar traseele din Bușteni pe văile abrupte se închid iarna.
- Profilul de „cap uman” al Sfinxului, văzut din lateral, din locurile marcate în jurul stâncii.
- Ocolul stâncii, cu straturile orizontale de conglomerat și scobiturile săpate de vânt și ger.
- Babele, ciupercile de piatră de lângă stația telecabinei, la câteva minute de mers pe platou.
- Urcarea cu telecabina din Bușteni, cu abruptul Caraimanului și Valea Prahovei sub tine.
- Drumeția de pe platou până la Crucea Eroilor de pe Caraiman, pentru cine are timp de o tură mai lungă.
Bine de știut înainte să vii
- Cum ajungi
Cu telecabina: cel mai simplu se ajunge cu telecabina Bușteni–Babele, care pleacă din Bușteni și urcă 4,35 km, cu o diferență de nivel de peste 1.200 m, în aproximativ un sfert de oră. De la stația de sus, Sfinxul e la ~500 m spre nord, cam 10 minute pe jos pe platou, pe lângă Babele și cabana închisă. Din Bușteni se poate continua și cu telecabina Babele–Peștera, spre Hotel Peștera și Peștera Ialomiței.
Cu mașina: până la Bușteni sunt ~135 km din București, pe DN1 prin Ploiești și Sinaia, și ~45 km din Brașov, prin Predeal. Pe platou, cea mai apropiată cale cu mașina e Transbucegi (DJ713), din DN71 de lângă Sinaia până la bariera de lângă Piatra Arsă; de acolo mai sunt ~3,5 km pe drumul forestier închis mașinilor (marcaj bandă galbenă), cam o oră de mers pe jos până la Babele și încă câteva minute până la Sfinx. Tronsonul de sus al Transbucegi e închis iarna.
Pe jos din Bușteni: traseul cu marcaj cruce albastră urcă pe Valea Jepilor Mici până la Cabana Caraiman și apoi la Babele, în aproximativ 4–5 ore; e abrupt, cu porțiuni expuse și lanțuri, recomandat doar celor cu experiență și închis iarna. O variantă mai lungă, cu marcaj triunghi albastru, urcă pe Drumul Urlătorilor și pe la Cantonul Jepi până la Cabana Piatra Arsă, de unde continui pe banda galbenă spre Babele.
Transport public: trenurile București–Brașov opresc în gara Bușteni; de acolo sunt ~2 km până la stația de jos a telecabinei.
- Unde parchezi
Lângă Sfinx nu se poate ajunge cu mașina. Cine urcă cu telecabina parchează în Bușteni, în jurul stației de jos, unde sunt mai multe parcări, unele cu plată; în weekendurile de vară se umplu devreme, la fel și coada la telecabină. Cine vine pe Transbucegi lasă mașina la capătul asfaltului, lângă bariera de la Piatra Arsă, sau la Cabana Piatra Arsă.
- Taxe și reduceri
Sfinxul nu are bilet de intrare. Vizitarea Parcului Natural Bucegi costă 10 lei de persoană (de la 14 ani), bilet valabil 3 luni, cumpărat online sau cu numerar de la rangeri; nu e inclus în biletul de telecabină. Telecabina Bușteni–Babele (tarife 2026): urcare sau coborâre 105 lei, dus-întors 199 lei; copii 5–12 ani 49 lei pe sens și 85 lei dus-întors; copiii sub 5 ani nu plătesc. Bușteni–Babele–Peștera dus-întors: 249 lei (copii 109 lei).
- Reguli
Ești în Parcul Natural Bucegi: nu lăsa gunoaie, nu face focul, nu campa în afara locurilor semnalizate și nu scrie și nu scrijeli pe stânci. Pe platou mergi pe poteci marcate; pe ceață e ușor să te rătăcești, așa că nu pleca de lângă Babele fără hartă sau GPS. Ia haine groase și de ploaie chiar și vara; pentru traseele din Bușteni ai nevoie de bocanci și de o tură începută devreme. Salvamont: 0SALVAMONT (0725 826 668) sau 112.
- Facilități
fără facilități la Sfinx · bar la stația de sus a telecabinei · Cabana Babele închisă de câțiva ani · cabane la Piatra Arsă și Caraiman · semnal mobil variabil pe platou
Recenzii
Alte obiective din zonă
Cele mai apropiate obiective de Sfinxul din Bucegi, ordonate după distanță.
Top 1000 km de Sfinxul din Bucegi
2 km de Sfinxul din Bucegi
Top 1003 km de Sfinxul din Bucegi

