
Transalpina
Cea mai înaltă șosea din România: DN67C urcă din Novaci peste Munții Parâng până la 2.145 m, în Pasul Urdele, și coboară pe lângă Lacul Oașa spre Sebeș, pe 148 km deasupra norilor.
Carpații traversează țara într-un arc larg și împart munții din România în trei grupe: Orientalii, cu Rodna, Ceahlău și Călimani; Meridionalii, cei mai înalți, cu Făgăraș, Bucegi, Piatra Craiului, Parâng și Retezat; și Occidentalii, cu Apusenii, mai scunzi și mai blânzi. Toate vârfurile de peste 2.500 m sunt în Meridionali. Traseele sunt marcate după sistemul tradițional cu bandă, cruce, triunghi și punct pe fond alb, iar cabanele și refugiile fac posibile ture de mai multe zile. Sezonul de vară ține cam din iunie până în octombrie; iarna, crestele cer echipament și experiență.
Bucegii sunt cei mai accesibili: Babele și Sfinxul din Bucegi se ating cu telecabina de la Bușteni, iar Crucea Eroilor de pe Caraiman e la o plimbare de acolo. În Brașov, Muntele Tâmpa e un munte urban, cu orașul la picioare. Transfăgărășanul duce mașina până la 2.042 m, în inima Făgărașului, iar Lacul Capra e o primă tură ușoară de acolo.
55 de rezultate

Cea mai înaltă șosea din România: DN67C urcă din Novaci peste Munții Parâng până la 2.145 m, în Pasul Urdele, și coboară pe lângă Lacul Oașa spre Sebeș, pe 148 km deasupra norilor.

Drumul DN7C traversează Munții Făgăraș pe 151 km, de la barajul Vidraru până la lacul glaciar Bâlea, la 2.042 m, și coboară apoi în serpentine spre Transilvania.
Defileu îngust de calcar din Munții Piatra Mare, lângă Brașov, cu șapte trepte de apă urcate pe scări metalice și pasarele; la ieșire te poți întoarce cu tiroliana.

Stâncă de conglomerat înaltă de 8 m, sculptată de vânt, ger și ploaie, care din anumite unghiuri seamănă cu un cap uman; stă pe platoul Bucegilor, la 2.216 m, lângă Babele.

Ciupercile de piatră de pe platoul Bucegilor, la ~2.200 m: stânci de conglomerat roase de vânt, ger și ploaie, la câteva minute de telecabina din Bușteni și de Sfinx.

Crucea de oțel înaltă de 39 m, ridicată în anii 1920 pe marginea abruptului Caraimanului, la 2.291 m, în memoria eroilor din Primul Război Mondial; se vede din tot Bușteniul.

Primul parc național al României, înființat în 1935 în Munții Retezat: creste de granit peste 2.000 m, Vârful Peleaga (2.509 m) și peste 80 de lacuri glaciare, străbătute de trasee marcate.

Cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de circa 60 m pe pragul de jos al căldării Bâlea, în Munții Făgăraș; o oră de urcat pe jos de la cabana Bâlea Cascadă, pe Transfăgărășan.

„Muntele sfânt” al Moldovei, cu vârfurile Ocolașul Mare (1.907 m) și Toaca (1.904 m), stânci cu legende, Cabana Dochia și trasee marcate din Durău și Izvorul Muntelui, în Parcul Național Ceahlău.

Șir de cinci cascade într-un canion îngust de calcar din Munții Piatra Mare, deasupra Timișului de Sus; se ajunge în circa o oră de urcuș pe traseul cu bandă albastră.

Cel mai înalt vârf din România (2.544 m), în Munții Făgăraș, legat de Viștea Mare printr-o creastă îngustă. Se urcă pe trasee lungi, din Valea Rea, Valea Sâmbetei sau Valea Viștei.

Cea mai cunoscută stațiune de schi din România, la peste 1.000 m, sub Postăvaru: 12 pârtii, între ele Bradul, Lupului și Drumul Roșu, telecabine până aproape de vârf și trasee de vară.

Considerată cea mai veche stațiune montană din România, din 1894, în Munții Cindrel: telescaun spre Vârful Oncești, pârtiile Oncești și Dăneasa, Arena Platoș și mormântul lui Noica.

Parc național de peste 61.000 ha pe Valea Cernei, deasupra Băilor Herculane: abrupturi de calcar cu pin negru de Banat, chei și păduri de fag seculare înscrise din 2017 în patrimoniul UNESCO.

Platou carstic la circa 1.200 m, în inima Parcului Natural Apuseni, cu poieni, doline și păduri de molid. De la Cabana Padiș pornesc traseele marcate spre Cetățile Ponorului, Cheile Galbenei și Groapa de la Barsa.













