Obiective în Muntenia

Drumul DN7C traversează Munții Făgăraș pe 151 km, de la barajul Vidraru până la lacul glaciar Bâlea, la 2.042 m, și coboară apoi în serpentine spre Transilvania.

Reședința de vară a regelui Carol I, ridicată între 1873 și 1914 la poalele Bucegilor, la Sinaia, cu interioare sculptate în lemn, săli de arme și vitralii.

Cea mai grea clădire din lume, ridicată de Ceaușescu în anii '80 pe Dealul Spirii; turul ghidat trece prin săli de protocol îmbrăcate în marmură, cu candelabre de cristal de câteva tone.

Mina Unirea, săpată între 1938 și 1970, e un șir de 14 săli de sare înalte de peste 50 m, la 208 m sub pământ, în care cobori cu microbuzul; la 100 km de București.

Reședința de vară neoromânească a „Nababului” Gheorghe Grigore Cantacuzino, cu sala de bal plină de blazoane, terasă cu vedere la Bucegi și decorul Academiei Nevermore din serialul Wednesday.

Lac de acumulare de peste 10 km pe Argeș, închis de barajul în arc Vidraru, înalt de 166 m; pe coronament trece Transfăgărășanul, iar deasupra veghează statuia lui Prometeu.

Reședința regală a lui Ferdinand și a Reginei Maria, azi sediul Președinției și Muzeul Național Cotroceni: saloane de epocă, biblioteca regelui, apartamentele reginei și biserica refăcută a lui Șerban Cantacuzino.

Palatul brâncovenesc ridicat de Constantin Brâncoveanu în 1702, cu loggia lui de piatră sculptată, cuhnia, biserica din 1688 și un parc întins pe malul lacului, la 15 km de centrul Bucureștiului.

Ciupercile de piatră de pe platoul Bucegilor, la ~2.200 m: stânci de conglomerat roase de vânt, ger și ploaie, la câteva minute de telecabina din Bușteni și de Sfinx.

Castelul-templu ridicat de Bogdan Petriceicu Hasdeu în memoria fiicei sale, Iulia, după planuri pe care spunea că le-a primit de la ea în ședințe de spiritism; azi muzeu memorial.

Castelul Art Nouveau al reginei Maria, ridicat între 1899 și 1902 lângă Peleș, cu Camera de Aur, Dormitorul de Aur și interioare gândite de regina însăși; aici i se păstrează inima.

Cetatea lui Vlad Țepeș, cocoțată pe o creastă deasupra Cheilor Argeșului, pe Transfăgărășan; se urcă pe 1.480 de trepte, iar de pe ziduri se vede toată valea.

Crucea de oțel înaltă de 39 m, ridicată în anii 1920 pe marginea abruptului Caraimanului, la 2.291 m, în memoria eroilor din Primul Război Mondial; se vede din tot Bușteniul.

Reședința în care Nicolae și Elena Ceaușescu au locuit din 1965 până în 1989, cu interioarele de lux păstrate aproape neschimbate, piscina cu mozaic și cinematograful privat, vizitabilă doar în tururi cu ghid.

Fosta reședință a regilor României din Piața Revoluției, azi Muzeul Național de Artă al României: Sala Tronului, Scara Voievozilor și cea mai mare colecție de artă românească și europeană din țară.