
Castelul Peleș
Reședința de vară a regelui Carol I, ridicată între 1873 și 1914 la poalele Bucegilor, la Sinaia, cu interioare sculptate în lemn, săli de arme și vitralii.
Muntenia este jumătatea de est a vechii Țări Românești, întinsă de la crestele Carpaților Meridionali până la Dunăre, între Olt la vest și Siret la est. Pe o distanță scurtă, relieful coboară din Bucegi și Făgăraș prin dealurile Subcarpaților, cu vii, sare și stațiuni, până în Bărăgan și în bălțile Dunării. Aici se află București, capitala țării, dar și Ploiești, Pitești, Brăila, Buzău și Târgoviște, vechea reședință a domnitorilor munteni. Cine caută obiective turistice în Muntenia găsește castele regale, palate brâncovenești și unele dintre cele mai vizitate locuri din România.
Cele mai cunoscute sunt pe Valea Prahovei și în munții din jur: Castelul Peleș de la Sinaia, Sfinxul din Bucegi de pe platoul Bucegilor și Transfăgărășanul, drumul care urcă din Argeș spre Bâlea. În București te așteaptă Palatul Parlamentului și palatele regale, în câmpia Dâmboviței Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, iar spre Dunăre Balta Mică a Brăilei păstrează o fâșie din lunca de altădată. Județele cu cele mai multe obiective sunt Prahova, Argeș și Dâmbovița.
164 de rezultate

Reședința de vară a regelui Carol I, ridicată între 1873 și 1914 la poalele Bucegilor, la Sinaia, cu interioare sculptate în lemn, săli de arme și vitralii.

Cea mai grea clădire din lume, ridicată de Ceaușescu în anii '80 pe Dealul Spirii; turul ghidat trece prin săli de protocol îmbrăcate în marmură, cu candelabre de cristal de câteva tone.

Drumul DN7C traversează Munții Făgăraș pe 151 km, de la barajul Vidraru până la lacul glaciar Bâlea, la 2.042 m, și coboară apoi în serpentine spre Transilvania.

Mina Unirea, săpată între 1938 și 1970, e un șir de 14 săli de sare înalte de peste 50 m, la 208 m sub pământ, în care cobori cu microbuzul; la 100 km de București.

Cetatea lui Vlad Țepeș, numită adesea și castelul Poenari, cocoțată pe o creastă deasupra Cheilor Argeșului, pe Transfăgărășan; se urcă pe 1.480 de trepte, iar de pe ziduri se vede toată valea.

Reședința de vară neoromânească a „Nababului” Gheorghe Grigore Cantacuzino, cu sala de bal plină de blazoane, terasă cu vedere la Bucegi și decorul Academiei Nevermore din serialul Wednesday.

Primul parc natural urban din România: 183 ha de bălți, stuf și sălcii într-un lac de acumulare abandonat din sudul Bucureștiului, cu peste 180 de specii de păsări, vidre și vulpi, la câteva sute de metri de blocuri.

Palatul brâncovenesc ridicat de Constantin Brâncoveanu în 1702, cu loggia lui de piatră sculptată, cuhnia, biserica din 1688 și un parc întins pe malul lacului, la 15 km de centrul Bucureștiului.

Stâncă de conglomerat înaltă de 8 m, sculptată de vânt, ger și ploaie, care din anumite unghiuri seamănă cu un cap uman; stă pe platoul Bucegilor, la 2.216 m, lângă Babele.

Sala de concerte din centrul Bucureștiului, ridicată în 1886–1888 și plătită în bună parte din subscripție publică: coloane ionice la exterior, o frescă de peste 70 m cu istoria românilor în interior.

Castelul Art Nouveau al reginei Maria, ridicat între 1899 și 1902 lângă Peleș, cu Camera de Aur, Dormitorul de Aur și interioare gândite de regina însăși; aici i se păstrează inima.

Două platouri cu conuri și cratere de noroi rece, Pâclele Mari și Pâclele Mici, într-o rezervație naturală din Subcarpații Buzăului, cu aer de peisaj lunar.

Cascadă de circa 15 m pe versantul estic al Bucegilor, la o oră de mers pe jos din Bușteni, pe o potecă ușoară prin pădure; cea mai vizitată cascadă din masiv și o plimbare clasică de pe Valea Prahovei.

Lac de acumulare de peste 10 km pe Argeș, închis de barajul în arc Vidraru, înalt de 166 m; pe coronament trece Transfăgărășanul, iar deasupra veghează statuia lui Prometeu.

Ctitoria lui Neagoe Basarab din 1515–1517, cu turlele răsucite și dantela de piatră din legenda Meșterului Manole, și necropola regală a României, de la Carol I la Mihai I.














