Parcuri naționale și rezervații

Cea mai mare zonă umedă a Europei, rezervație a biosferei și sit UNESCO: canale, lacuri, stufăriș și peste 300 de specii de păsări, de la pelicani la egrete; se vizitează cu barca, de la Tulcea.

Lac glaciar la 2.034 m, în căldarea Bâlea din Munții Făgăraș, la capătul de sus al Transfăgărășanului; se ajunge cu mașina vara și cu telecabina tot anul.

Cea mai vizitată peșteră din România: 488 m de galerii amenajate sub satul Chișcău, pline de stalactite și stalagmite, cu oasele a circa 140 de urși de cavernă rămase acolo unde au fost găsite.

Cădere de apă de circa 90 m, în mai multe trepte, pe un perete de calcar din Munții Rodnei, deasupra stațiunii Borșa; se ajunge cu telescaunul și o plimbare scurtă prin pădure.

Cel mai mare pod natural din România și singurul din lume peste care trece o șosea: o arcadă de calcar de 30 m, rămasă din tavanul prăbușit al unei peșteri, în satul Ponoarele din Platoul Mehedinți.

Cascada de tuf calcaros acoperită de mușchi de pe Cheile Minișului, exact pe paralela 45, faimoasă în toată lumea; s-a prăbușit parțial în 2021 și se reface natural, la câțiva pași de DN57B.

Peșteră în Munții Apuseni care adăpostește unul dintre cele mai mari ghețari subterani din lume: un bloc de gheață vechi de peste 10.000 de ani, la care cobori pe scări printr-un aven larg de 60 m.

Peșteră pe patru niveluri în Cheile Galbenului, la poalele Parângului, cu 860 m de galerii iluminate, oase de urs de cavernă și unele dintre cele mai vechi resturi de om modern din Europa.

Ciupercile de piatră de pe platoul Bucegilor, la ~2.200 m: stânci de conglomerat roase de vânt, ger și ploaie, la câteva minute de telecabina din Bușteni și de Sfinx.

Cascadă de tuf calcaros îmbrăcată în mușchi, cu apa care se desface în zeci de șuvițe peste trepte verzi, în pădurea de fag din Parcul Național Cheile Nerei–Beușnița, la o oră de mers de Lacul Ochiul Beiului.

Cascadă de circa 30 m, în două trepte, la poalele Vlădesei, pe Valea Stanciului de lângă Răchițele; apa se desface ca un voal pe stâncă, iar iarna peretele înghețat e loc de cățărare pe gheață.

Cel mai îngust sector al Defileului Dunării, între Dubova și Ogradena: fluviul trece printre pereți de calcar, cu Serbia pe malul opus, văzut din barcă sau de pe Ciucaru Mare.

Cel mai mare lac glaciar din România, la 2.040 m în inima Parcului Național Retezat; se ajunge doar pe jos, în circa două ore de urcuș din Poiana Pelegii.

Lac de baraj natural apărut în 1837, când un versant a blocat valea Bicazului; din apă ies și azi trunchiurile pădurii înecate, la capătul de sus al Cheilor Bicazului.

Singurul lac vulcanic din România: o oglindă de apă aproape rotundă, în craterul Ciomatu, înconjurată de păduri, cu o capelă catolică pe mal și tinovul Mohoș în craterul vecin.