Parcuri naționale și rezervații

Lac glaciar la 2.034 m, în căldarea Bâlea din Munții Făgăraș, la capătul de sus al Transfăgărășanului; se ajunge cu mașina vara și cu telecabina tot anul.

Cădere de apă de circa 90 m, în mai multe trepte, pe un perete de calcar din Munții Rodnei, deasupra stațiunii Borșa; se ajunge cu telescaunul și o plimbare scurtă prin pădure.

Cel mai mare pod natural din România și singurul din lume peste care trece o șosea: o arcadă de calcar de 30 m, rămasă din tavanul prăbușit al unei peșteri, în satul Ponoarele din Platoul Mehedinți.

Cascadă de circa 30 m, în două trepte, la poalele Vlădesei, pe Valea Stanciului de lângă Răchițele; apa se desface ca un voal pe stâncă, iar iarna peretele înghețat e loc de cățărare pe gheață.

Cel mai îngust sector al Defileului Dunării, între Dubova și Ogradena: fluviul trece printre pereți de calcar, cu Serbia pe malul opus, văzut din barcă sau de pe Ciucaru Mare.

Complex carstic de pe Platoul Padiș: trei doline uriașe cu pereți de peste 200 m și portalul de peste 70 m prin care Valea Cetăților intră în munte. Se vede de pe un circuit marcat, nu dintr-o peșteră amenajată.

Lac de baraj natural apărut în 1837, când un versant a blocat valea Bicazului; din apă ies și azi trunchiurile pădurii înecate, la capătul de sus al Cheilor Bicazului.

Primul parc natural urban din România: 183 ha de bălți, stuf și sălcii într-un lac de acumulare abandonat din sudul Bucureștiului, cu peste 180 de specii de păsări, vidre și vulpi, la câteva sute de metri de blocuri.

Cădere de apă de circa 18 m pe un perete de calcar din Țara Moților, lângă satul Nemeși din comuna Vidra; rezervație peisagistică la 500 m de drumul spre Avram Iancu.

Șir de cascade de 70–80 m, cu o treaptă principală de 25 m, care se prăbușesc într-o dolină uriașă din Munții Trascău și dispar în pământ; se văd de pe un balcon de lemn, la câteva minute de drum.

Cascadă în două trepte de circa 50 m din Munții Cernei, cu cea mai lungă cădere liberă din România (~40 m), deasupra lacului Prisaca; se ajunge pe o potecă abruptă de 1,5 km de pe Valea Cernei, lângă Băile Herculane.

Cădere de apă de circa 15 m pe pârâul Vârciorog, ascunsă într-o pădure de molid sub Piatra Grăitoare, lângă Arieșeni; se ajunge pe o vale împădurită, pe jos sau cu căruța.

Cel mai mare lac de baraj natural din România, format după alunecările de teren din 1978–1991 în Munții Stânișoarei, cu trunchiuri de brazi uscați ieșind din apă; se ajunge pe jos, prin pădure.

Cel mai întins lac sărat din România, un fost golf al mării lângă Eforie: vara, băi reci cu nămol sapropelic pe malul din Techirghiol, iarna stoluri de păsări rare pe apa care nu îngheață.

Peșteră neamenajată în Munții Bihorului, lângă Casa de Piatră: un portal uriaș, înalt de zeci de metri, prin care se pierde în subteran pârâul Gârdișoara.