Obiective în Transilvania

Oraș-cetate medieval ridicat de sași pe un deal deasupra Târnavei Mari, încă locuit, cu ziduri, turnuri ale breslelor și Turnul cu Ceas; în patrimoniul UNESCO din 1999.

Cea mai mare cetate bastionară din România, în formă de stea cu șapte colțuri, ridicată de Habsburgi în 1715–1738 la Alba Iulia; porți baroce, catedrale, Sala Unirii și schimbarea gărzii, cu acces liber.

Lac glaciar la 2.034 m, în căldarea Bâlea din Munții Făgăraș, la capătul de sus al Transfăgărășanului; se ajunge cu mașina vara și cu telecabina tot anul.

Catedrala ortodoxă din Cetatea Alba Carolina, ridicată în 1921–1922 pentru încoronarea lui Ferdinand și a Mariei ca regi ai României Mari, cu clopotnița de 58 m și portretele regale pictate în frescă.

Cea mai veche și cea mai lungă catedrală din România, romanică și gotică, în inima Cetății Alba Carolina; aici se află mormântul lui Iancu de Hunedoara și prima capelă renascentistă din Transilvania.

Cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de circa 60 m pe pragul de jos al căldării Bâlea, în Munții Făgăraș; o oră de urcat pe jos de la cabana Bâlea Cascadă, pe Transfăgărășan.

Cascadă de circa 30 m, în două trepte, la poalele Vlădesei, pe Valea Stanciului de lângă Răchițele; apa se desface ca un voal pe stâncă, iar iarna peretele înghețat e loc de cățărare pe gheață.

Cetate medievală din secolul al XIII-lea pe vârful unui deal vulcanic de deasupra Devei, cu trei incinte refăcute până în 2024 și o priveliște largă peste Valea Mureșului.

Lac de baraj natural apărut în 1837, când un versant a blocat valea Bicazului; din apă ies și azi trunchiurile pădurii înecate, la capătul de sus al Cheilor Bicazului.

Șir de cascade pe travertin pe pârâul Șipote, sub abruptul Bedeleului din Munții Trascăului: ultima cade direct în Arieș, lângă DN75, iar cele de sus se ating pe o potecă tematică din Sălciua.

Șir de cinci cascade într-un canion îngust de calcar din Munții Piatra Mare, deasupra Timișului de Sus; se ajunge în circa o oră de urcuș pe traseul cu bandă albastră.

Șir de cascade de 70–80 m, cu o treaptă principală de 25 m, care se prăbușesc într-o dolină uriașă din Munții Trascău și dispar în pământ; se văd de pe un balcon de lemn, la câteva minute de drum.

Cădere de apă de circa 15 m pe pârâul Vârciorog, ascunsă într-o pădure de molid sub Piatra Grăitoare, lângă Arieșeni; se ajunge pe o vale împădurită, pe jos sau cu căruța.

Trecătoarea prin care DN1A trece din valea Teleajenului în Țara Bârsei, la 1.263 m, sub Munții Ciucaș: drum de munte între Cheia și Săcele și punctul de plecare spre Vârful Ciucaș.

Un perete de argile și gresii roșii lung de 800 m, la marginea Sebeșului, crestat de ploi în coloane, turnuri și piramide de pământ, un relief de tip badlands rar în România.