
Lacul Sfânta Ana
Singurul lac vulcanic din România: o oglindă de apă aproape rotundă, în craterul Ciomatu, înconjurată de păduri, cu o capelă catolică pe mal și tinovul Mohoș în craterul vecin.
Harghita e unul dintre cele mai înalte județe ale țării, cu depresiunile Ciucului și Giurgeului închise între Munții Harghita, Gurghiu, Hășmaș și Giurgeu, loc unde iernile sunt lungi și verile răcoroase. Miercurea Ciuc e reședința, Odorheiu Secuiesc și Gheorgheni sunt celelalte orașe mari, iar majoritatea locuitorilor sunt maghiari secui, cu o cultură proprie vizibilă în biserici, porți și sărbători. Obiectivele turistice din județul Harghita sunt mai ales naturale: lacuri, stațiuni cu ape minerale, chei și o salină.
Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din țară, și Lacul Roșu, format în 1837, când o alunecare de teren a barat valea, sunt cele două locuri de neocolit. Salina Praid are în adâncime un spațiu amenajat cu locuri de joacă și de odihnă, Băile Tușnad, pe valea Oltului, e cea mai cunoscută stațiune a zonei, iar la Borsec apa minerală se îmbuteliază de două secole. La Dârjiu, biserica fortificată secuiască, cu fresce medievale, e pe lista UNESCO.
27 de rezultate

Singurul lac vulcanic din România: o oglindă de apă aproape rotundă, în craterul Ciomatu, înconjurată de păduri, cu o capelă catolică pe mal și tinovul Mohoș în craterul vecin.

Salina din Ținutul Sării, cu săli uriașe de agrement și tratament la 120 m sub pământ, cea mai vizitată din țară. Închisă pe termen nedeterminat după inundația din mai 2025.

Lac de baraj natural apărut în 1837, când un versant a blocat valea Bicazului; din apă ies și azi trunchiurile pădurii înecate, la capătul de sus al Cheilor Bicazului.

Stațiune balneoclimaterică în defileul Oltului, între Munții Harghita și Bodoc: izvoare de apă minerală carbogazoasă, mofete, un centru wellness cu apă termală și trasee spre Stânca Șoimilor.

Singura biserică secuiască și unitariană din situl UNESCO al bisericilor fortificate: o biserică gotică cu fresce din 1419 cu legenda Sfântului Ladislau, în a cărei cetate sătenii își țin și azi slănina.

Biserica barocă a franciscanilor din Șumuleu Ciuc (Csíksomlyó) adăpostește statuia Fecioarei Maria din secolul al XVI-lea și e ținta celui mai mare pelerinaj catolic din România, de Rusalii.
Casă nobiliară secuiască din Armășeni, cu pivniță boltită și poartă de lemn din 1828, monument istoric restaurat și redeschis în 2021.

Biserică gotică din secolele XIV–XV, cu portal de piatră de la începutul secolului al XVI-lea, înconjurată de un zid de incintă și de un turn înalt cu acoperiș ascuțit. Înăuntru are tavane casetate și un amvon policrom.

Biserică gotică și barocă de pe un deal stâncos din Ținutul Ciucului, înconjurată de un zid de apărare cu turn; în interior se păstrează o cristelniță gotică din secolul al XV-lea.

Stațiune de munte la 900 m, în nordul Harghitei, cu izvoare de apă minerală carbogazoasă din care bei gratuit, vile vechi din lemn, peșteri în travertin și un centru balnear nou.
Domeniu de schi și pistă de bob pe șine în Valea Ghimeșului, la Lunca de Sus: două pârtii de 800 și 700 m cu teleschi, schi de seară și un bob alpin deschis tot anul.

Rezervație speologică din Munții Giurgeului, cu peste 1.000 m de galerii pe patru niveluri, vizitabilă doar cu ghid, pe un traseu cu lanterne, printre stalactite, coloane și cristale de aragonit.

Biserică gotică din secolul al XV-lea, refăcută în 1819 și înconjurată de un zid cu creneluri de tragere; turnul zvelt e un exemplu de turn de tip Ciuc, iar în interior se păstrează fresce din secolul al XV-lea.
Reședință cu aer de castel medieval și accente Secession, ridicată în 1903–1906 pentru familia Urmánczy, cu turn de apă și soclu de piatră; restaurată și vizitabilă cu programare.

Zidurile și bastioanele unei cetăți renascentiste se păstrează pe strada Tompa László, în centrul vechi din Odorheiu Secuiesc.











