
Biserica fortificată din Biertan
Biserica săsească de pe dealul din mijlocul satului, cunoscută și ca Cetatea Biertan, apărată de trei rânduri de ziduri și turnuri; înăuntru, cel mai mare altar poliptic din România și o ușă cu o broască din 1515.
Județul Sibiu se întinde de la Târnave, pe dealurile cu vii și sate săsești, până la creasta Munților Făgăraș și Cindrel, cu Mărginimea Sibiului, zona satelor de oieri, la poalele lor. Sibiul, reședința, a fost Capitală Culturală Europeană în 2007 și are unul dintre cele mai bine păstrate centre istorice din țară, cu piețele lui mari; Mediașul e al doilea oraș al județului. Obiectivele turistice din județul Sibiu merg de la muzee și biserici fortificate la lacuri glaciare și drumuri de munte.
Palatul Brukenthal, cu galeria de artă europeană, și Muzeul ASTRA, muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, cu sute de case țărănești, cer împreună o zi întreagă. Spre nord, bisericile fortificate de la Biertan și Valea Viilor, ambele pe lista UNESCO, sunt la o oră de mers. Spre sud, Lacul Bâlea, în căldarea glaciară de pe Transfăgărășan, e ținta clasică de vară, iar la Ocna Sibiului lacurile sărate din fostele mine sunt pentru zilele calde.
58 de rezultate

Biserica săsească de pe dealul din mijlocul satului, cunoscută și ca Cetatea Biertan, apărată de trei rânduri de ziduri și turnuri; înăuntru, cel mai mare altar poliptic din România și o ușă cu o broască din 1515.

Cel mai mare muzeu în aer liber din România, în pădurea Dumbrava de lângă Sibiu: peste 300 de case, mori, ateliere și biserici de lemn aduse din toată țara, pe alei de ~10 km.

Lac glaciar la 2.034 m, în căldarea Bâlea din Munții Făgăraș, la capătul de sus al Transfăgărășanului; se ajunge cu mașina vara și cu telecabina tot anul.

Palatul baroc al guvernatorului Samuel von Brukenthal, din Piața Mare a Sibiului, adăpostește din 1817 cel mai vechi muzeu din România: o galerie de pictură europeană cu van Eyck, Tițian și Bruegel.

Piața centrală a Sibiului vechi, de cca 140 pe 90 de metri, închisă de case negustorești cu „ochi” pe acoperișuri, de Palatul Brukenthal, de biserica iezuiților și de Turnul Sfatului.

Stațiune balneară la 15 km de Sibiu, cu lacuri sărate formate pe locul unor ocne de sare prăbușite: vara faci baie în apă în care plutești, între maluri albe de sare.

Biserica săsească dintr-o vale cu vii de lângă Mediaș, cu corul transformat în turn de apărare, un zid oval aproape intact și o hersă de fier și lemn păstrată de secole.

Cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de circa 60 m pe pragul de jos al căldării Bâlea, în Munții Făgăraș; o oră de urcat pe jos de la cabana Bâlea Cascadă, pe Transfăgărășan.

Construcție de basm din lut, nisip, paie, lemn și piatră de râu, ridicată între 2014 și 2017 la poalele Făgărașului. Azi e restaurant și pensiune: se intră cu rezervare, nu cu bilet de vizitare.

Reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei, ridicată în stil baroc pe o terasă deasupra Oltului, cu grădina barocă, oranjeria și o mică expoziție în sălile palatului.

Cel mai nou parc din Sibiu, deschis în 2023 pe 6,4 hectare în Tilișca, pe locul unei foste halde de moloz: terase cu priveliște spre Cindrel, minigolf, pump track, locuri de joacă și terenuri de sport.

Considerată cea mai veche stațiune montană din România, din 1894, în Munții Cindrel: telescaun spre Vârful Oncești, pârtiile Oncești și Dăneasa, Arena Platoș și mormântul lui Noica.

O bazilică romanică de la cumpăna secolelor XII–XIII, rămasă aproape neschimbată, pe vârful stâncos al dealului Sfântul Mihail, înconjurată de un zid de incintă și cu priveliște spre Munții Făgăraș.

Ruinele singurei abații cisterciene păstrate în România, ridicată în jurul anului 1200 în stil gotic timpuriu, cu corul transformat în biserică evanghelică.

Turnul de poartă din secolul al XIII-lea care leagă Piața Mare de Piața Mică, simbolul Sibiului, cu coif în formă de bulb; e închis pentru restaurare din ianuarie 2026, pentru circa doi ani.














