
Pasul Tihuța
Trecătoarea prin care DN17 trece la 1.201 m din Transilvania spre Bucovina, între Bistrița și Vatra Dornei: pășuni cu molizi, crucea de 31 m și hotelul inspirat de Borgo Pass din „Dracula”.
Bistrița-Năsăud e un județ de la marginea de nord-est a Transilvaniei, cuprins între Munții Rodnei, Munții Bârgăului și Călimani, cu dealuri și văi largi spre Someșul Mare. Bistrița, reședința, e un vechi oraș săsesc cu o biserică evanghelică cu turn înalt; Năsăudul e legat de regimentul de graniță din secolul al XVIII-lea și de Hordou, satul natal al lui George Coșbuc. Ce poți vizita în Bistrița-Năsăud ține mai ales de munte: trecători, lacuri și trasee mai puțin aglomerate decât în restul regiunii.
Pasul Tihuța, care leagă Transilvania de Bucovina peste Munții Bârgăului, e cunoscut ca Borgo Pass din romanul Dracula. Ceva mai la sud, Lacul Colibița e un lac de acumulare înconjurat de păduri, cu plimbări pe mal. La Sângeorz-Băi, Cascada Cheilor, de pe Valea Cormaia, se vizitează pe o potecă scurtă cu scări și punți, iar Munții Rodnei, cu parcul lor național, rămân pentru drumeții.
14 rezultate

Trecătoarea prin care DN17 trece la 1.201 m din Transilvania spre Bucovina, între Bistrița și Vatra Dornei: pășuni cu molizi, crucea de 31 m și hotelul inspirat de Borgo Pass din „Dracula”.

Conac baroc din a doua jumătate a secolului XVIII, în centrul Becleanului, cu poartă boltită și stemă din 1768; azi găzduiește Liceul Tehnologic Agricol.

Ansamblu medieval fortificat din centrul satului: biserică gotică rămasă în ruină, turn-clopotniță din secolul al XVI-lea și zid de incintă cu poartă.
Cascadă de 20–30 m pe Valea Cormaia, la poalele Munților Rodnei, lângă Sângeorz-Băi; o potecă amenajată de circa 1 km, cu scări, punți și lanțuri, urcă pe lângă treptele ei.

Lac de acumulare pe Bistrița Ardeleană, între Munții Bârgăului și Călimani, poreclit „marea de la munte”; pe malurile lui s-a dezvoltat stațiunea Colibița.

Bazilică romanică din cărămidă, ridicată în secolul al XIII-lea de călugări benedictini, cu trei nave și două turnuri vestice, pe un deal deasupra satului.
Castru roman de pe platoul Măgura, în sud-estul satului Ilișua, ridicat pe granița de nord a Daciei Porolissensis; la suprafață se văd mai ales ruinele termelor din așezarea civilă.

Biserică-sală din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, cu un relief în lunetă, vânătoarea de balaur, considerat printre cele mai importante sculpturi gotice timpurii din Transilvania.

Singurul castel în stil mauro-bizantin din Transilvania, cu patru turnuri cu cupole roșii, într-un parc dendrologic de peste 150 de specii; castelul se admiră doar din exterior.

Castru roman din secolele II–III, cu garnizoana unei cohorte de o mie de oameni, peste care s-a ridicat satul Orheiu Bistriței; la suprafață nu mai are ziduri vizibile.

Din fortificația săsească a Bistriței a rămas Turnul Dogarilor, de 25 m, și porțiuni de zid de piatră din secolele XV–XVI, restaurate prin PNRR și redeschise în 2026.

Stațiune balneoclimaterică la poalele Munților Rodnei, cu izvoare minerale numerotate, parc, hotelurile mari din anii 1970 și Vila 1, o vilă interbelică monument istoric.

Reședința contelui Pál Bethlen, refăcută în jurul anului 1900 pe locul vechii cetăți a familiei, cu două turnuri hexagonale; fost sediu al primăriei, azi neutilizat și neamenajat pentru vizitare.
Peșteră de mare adâncime din sudul Munților Rodnei, cu flori de gips, mirabilit, „Bilele de Tăușoare” și oase de urs de cavernă; rezervație închisă turismului obișnuit.










