
Salina Turda
Mină de sare exploatată din Evul Mediu până în 1932, transformată într-un parc subteran spectaculos: roată panoramică, lac cu bărci, amfiteatru și pereți de sare la 120 m sub pământ, lângă Cluj.
Județul Cluj coboară dinspre Munții Apuseni — Vlădeasa, Gilău, Muntele Mare — spre Câmpia Transilvaniei, cu Someșul Mic și Arieșul ca axe. Cluj-Napoca, reședința, e cel mai mare oraș al Transilvaniei, un centru universitar cu un nucleu vechi gotic și baroc și cu o viață culturală intensă; Turda e orașul salinei, Dej, al minelor de sare și al Someșului, iar Huedinul, poarta spre munte. Ce poți vizita în județul Cluj se împarte firesc între oraș, Apuseni și zona salinelor.
Salina Turda, cu sălile ei uriașe amenajate pentru vizitare, e locul pe care îl caută aproape toți cei care ajung aici; alături, Ștrandul Durgău și băile sărate rămân pentru vară. În oraș, Palatul Bánffy, sediul Muzeului de Artă, e una dintre cele mai importante clădiri baroce din Transilvania, iar la Bonțida, Castelul Bánffy e în curs de restaurare și găzduiește evenimente. Spre Apuseni, Lacul Tarnița și Cascada Vălul Miresei, din Munții Vlădeasa, sunt cele mai căutate ieșiri de o zi.
50 de rezultate

Mină de sare exploatată din Evul Mediu până în 1932, transformată într-un parc subteran spectaculos: roată panoramică, lac cu bărci, amfiteatru și pereți de sare la 120 m sub pământ, lângă Cluj.

Defileu de calcar la 6 km de Turda, cu pereți de peste 100 m, poteca de jos cu punți peste râul Hășdate, peșteri și sute de trasee de escaladă.

Cea mai mare reședință nobiliară barocă din Transilvania, devastată în 1944 și readusă la viață de un șantier-școală premiat în Europa; fațadă neogotică, lapidariu și expoziție despre Miklós Bánffy.

Cel mai important palat baroc din Transilvania, ridicat între 1774 și 1785 în Piața Unirii din Cluj, cu statui antice pe atic; găzduiește Muzeul de Artă, cu cinci secole de pictură românească și transilvăneană.

Pădure de circa 300 ha la marginea de vest a Clujului, cunoscută pentru copacii cu trunchiuri strâmbe, Poiana Rotundă și legendele „paranormale” care i-au adus faima în lume.

Ștrand cu două lacuri sărate formate pe locul unor ocne de sare prăbușite, la 24 km de Cluj-Napoca, plus un bazin interior cu apă sărată caldă deschis tot anul.

Fortificație austriacă din secolul al XVIII-lea pe dealul de deasupra Clujului, din care s-au păstrat ziduri, clădiri de poartă și magazii; azi e belvedere-ul preferat al orașului, cu o cruce de 26 m.

Turn de apărare din secolul al XV-lea al vechii cetăți a Clujului, refăcut în 1627–1629 sub Gabriel Bethlen; azi centru de cultură urbană, cu expoziții, sală de conferințe și cafenea.

Fosta cetate regală și reședință a comitatului Dăbâca: valuri de pământ pe un deal de lângă sat și un zid de piatră de ~2 m, refăcut în anii 1960 pe urmele celui medieval.

Grădina botanică a Universității Babeș-Bolyai, pe aproape 14 hectare în sudul Clujului: grădină japoneză cu ceainărie pe lac, sere de peste 60 de ani, turn de apă și muzeu botanic.

Lac de acumulare de circa 13 km pe Someșul Cald, în Munții Apuseni, la aproape 1.000 m altitudine; în verile secetoase ies din apă ruinele bisericii satului înecat Giurcuța de Jos.

Lac de acumulare lung de aproape 9 km pe Someșul Cald, la circa 30 km de Cluj-Napoca, cu versanți împăduriți, un baraj în arc de 97 m și ieșiri pe apă cu vela sau caiacul.

Ștrand de vară pe două lacuri sărate formate în foste ocne prăbușite, la 100 m de intrarea Durgău a Salinei Turda. Apa foarte sărată te ține la suprafață; salina se vizitează separat.

Muzeul de istorie și arheologie al Clujului, în clădirea din Piața Muzeului: expoziția „Comori nespuse”, lapidariul roman și lapidariul medieval, din colecțiile de peste 450.000 de piese ale muzeului.
Domeniu schiabil în Munții Gilăului, la circa 55 km de Cluj-Napoca: trei pârtii între 915 și 1.240 m, cu telescaun de 4 locuri, două teleschiuri, nocturnă și zăpadă artificială, iar vara trasee de bike.













