
Băile Bálványos
Stațiune balneoclimaterică din Covasna, la 840–950 m, în pădurile Munților Bodoc: izvoare de apă minerală carbogazoasă, mofete cu gaz vulcanic, peșteri sulfuroase și trasee spre cetatea Bálványos.
Covasna e unul dintre cele mai mici județe din țară, așezat în curbura Carpaților Orientali, în depresiunile Brașovului și Târgu Secuiesc, între Munții Baraolt, Bodoc și Vrancei. Reședința e Sfântu Gheorghe, iar Târgu Secuiesc și Covasna sunt celelalte orașe; populația e în mare parte secuiască, iar satele păstrează porți sculptate, conace și biserici vechi. Ce poți vizita în județul Covasna ține mai ales de apele minerale: zona are sute de izvoare și mofete, folosite în balneologie de peste un secol.
Covasna, stațiunea „celor o mie de izvoare”, e cunoscută pentru mofete, pentru plimbările din Valea Zânelor și pentru fosta cale ferată forestieră care urca spre Comandău. La Micloșoara, Castelul Kálnoky e un conac restaurat, transformat în pensiune de familia care l-a ridicat, un bun punct de plecare spre satele din jur. Lângă Sfântu Gheorghe mai poți vedea cetatea Ika de la Cernat și băile cu apă minerală de la Vâlcele sau Malnaș-Băi.
15 rezultate

Stațiune balneoclimaterică din Covasna, la 840–950 m, în pădurile Munților Bodoc: izvoare de apă minerală carbogazoasă, mofete cu gaz vulcanic, peșteri sulfuroase și trasee spre cetatea Bálványos.

Biserică medievală de la marginea Sfântului Gheorghe, cu origini în secolul al XIII-lea și picturi murale din secolele XIV–XV: legenda regelui Ladislau, Patimile și Judecata de Apoi.
Castel clasicist din 1827 cu picturi murale din secolul al XIX-lea, restaurat cu fonduri europene și redeschis în septembrie 2026 ca Muzeul Ecvestru Secuiesc.

Castrul roman de la Brețcu, care păzea intrarea dinspre pasul Oituz în Dacia romană, cu valurile de pământ ale incintei încă bine vizibile în câmp; parte din situl UNESCO al limesului dacic.

Stațiune balneară mică pe malul Oltului, la 21 km de Sfântu Gheorghe, cu izvoare de apă minerală carbogazoasă, vile din secolul al XIX-lea, un centru de tratament cu bazine și trasee spre munții Baraolt și Bodoc.

Ruinele unei cetăți medievale pe Muntele Cetății, la peste 1.000 m, deasupra stațiunii Băile Bálványos: ziduri de piatră și un turn păstrat, la o oră de urcare prin pădure.

Biserică medievală cu navă romanică și sanctuar gotic, închisă într-un zid de incintă cu turn de poartă, pe terasa de deasupra Oltului. Păstrează fragmente de fresce din Evul Mediu.
Conac de vânătoare renascentist al conților Kálnoky, început în 1648, cu bastioane și stucaturi rare, restaurat și deschis în 2017 ca Muzeul Vieții Transilvănene, cu tururi ghidate.
Conac nobiliar din centrul satului Ozun, cu acoperiș înalt, dublu mansardat, legat de maiorul Pünkösti Gergely, cel care a vestit în 1848 desființarea iobăgiei în Trei Scaune.

Stațiunea balneară din orașul Covasna, „stațiunea inimii”: mofete cu dioxid de carbon, izvoare de apă minerală carbogazoasă la tot pasul și Balta Dracului, un vulcan noroios în parcul din centru.

Fosta galerie a unei mine de sulf de pe Muntele Puturosu, lungă de 14 m, din care iese gaz postvulcanic: pereții sunt îmbrăcați în sulf galben, iar bolta e zidită în piatră de la 1892.

Mic castru roman cu plan neobișnuit, de pentagon, pe o terasă deasupra Râului Negru, la marginea satului Reci; valurile și șanțurile lui se văd bine lângă DN11. Parte din situl UNESCO al limesului dacic.

Conac din secolul al XVII-lea cu aspect de la 1903, înconjurat de parc, în care funcționează muzeul „Mikes Kelemen”: patru camere memoriale ale unor personalități născute în Zagon.

Cel mai vechi muzeu din Ținutul Secuiesc, într-o clădire proiectată de Kós Károly în 1911–1912: istorie, etnografie, științele naturii și o grădină cu porți secuiești.
Stațiune de pădure la 8 km de Sfântu Gheorghe, cu două pârtii de schi cu teleschi și nocturnă, parc de aventură, centru spa, izvoare carbogazoase și trasee de drumeție.










