Obiective în Transilvania

Cetate medievală ridicată de brașoveni pe o stâncă din pasul Bran, devenită reședința de vară a reginei Maria și cunoscută în toată lumea drept „castelul lui Dracula”.

Reședința gotică a lui Ioan de Hunedoara, pe o stâncă deasupra râului Zlaști, la care ajungi pe un pod lung pe piloni de piatră; înăuntru, săli boltite și turnuri din secolul al XV-lea.

Palatul baroc al guvernatorului Samuel von Brukenthal, din Piața Mare a Sibiului, adăpostește din 1817 cel mai vechi muzeu din România: o galerie de pictură europeană cu van Eyck, Tițian și Bruegel.

Cea mai mare reședință nobiliară barocă din Transilvania, devastată în 1944 și readusă la viață de un șantier-școală premiat în Europa; fațadă neogotică, lapidariu și expoziție despre Miklós Bánffy.

Capodoperă a stilului Secession din Transilvania, terminată în 1913, cu fațadă cu mozaic aurit, Sala Oglinzilor cu 12 vitralii, o sală de concerte cu orgă și galeriile de artă ale Muzeului Județean Mureș.

Cea mai completă reședință renascentistă păstrată în Transilvania, a familiei Bethlen: turn cu reliefuri de ostași, loggia cu arcade și incintă cu bastioane, azi în restaurare.

Castel renascentist cu patru turnuri rotunde, ridicat de familia Bethlen pe o colină de deasupra Târnavei Mici; azi e emblema vinurilor Jidvei și se vizitează cu ghid, din oră în oră.

Conac de vânătoare renascentist al conților Kálnoky, început în 1648, cu bastioane și stucaturi rare, restaurat și deschis în 2017 ca Muzeul Vieții Transilvănene, cu tururi ghidate.

Castel renascentist al familiei Lázár, cu patru bastioane, turn de poartă și ziduri cu creneluri decorative, la poalele pădurii de lângă Gheorgheni; aici și-a petrecut copilăria Gabriel Bethlen.

Cel mai important palat baroc din Transilvania, ridicat între 1774 și 1785 în Piața Unirii din Cluj, cu statui antice pe atic; găzduiește Muzeul de Artă, cu cinci secole de pictură românească și transilvăneană.