Obiective în Transilvania

Lac glaciar la 2.034 m, în căldarea Bâlea din Munții Făgăraș, la capătul de sus al Transfăgărășanului; se ajunge cu mașina vara și cu telecabina tot anul.

Peșteră în Munții Apuseni care adăpostește unul dintre cele mai mari ghețari subterani din lume: un bloc de gheață vechi de peste 10.000 de ani, la care cobori pe scări printr-un aven larg de 60 m.

Cascadă de circa 30 m, în două trepte, la poalele Vlădesei, pe Valea Stanciului de lângă Răchițele; apa se desface ca un voal pe stâncă, iar iarna peretele înghețat e loc de cățărare pe gheață.

Cel mai mare lac glaciar din România, la 2.040 m în inima Parcului Național Retezat; se ajunge doar pe jos, în circa două ore de urcuș din Poiana Pelegii.

Lac de baraj natural apărut în 1837, când un versant a blocat valea Bicazului; din apă ies și azi trunchiurile pădurii înecate, la capătul de sus al Cheilor Bicazului.

Singurul lac vulcanic din România: o oglindă de apă aproape rotundă, în craterul Ciomatu, înconjurată de păduri, cu o capelă catolică pe mal și tinovul Mohoș în craterul vecin.

Lac sărat helioterm din Sovata, apărut în 1875 pe un masiv de sare: sub un strat subțire de apă dulce, apa sărată trece vara de 40 °C; în sezon funcționează un ștrand pe mal.

Cascadă de vreo 15 m, despărțită de o stâncă în două șuvoaie, pe valea Nucșoarei, în nordul Parcului Național Retezat; se ajunge în 15–20 de minute de mers de la Cârnic.

Cădere de apă de circa 18 m pe un perete de calcar din Țara Moților, lângă satul Nemeși din comuna Vidra; rezervație peisagistică la 500 m de drumul spre Avram Iancu.

Șir de cascade de 70–80 m, cu o treaptă principală de 25 m, care se prăbușesc într-o dolină uriașă din Munții Trascău și dispar în pământ; se văd de pe un balcon de lemn, la câteva minute de drum.

Cădere de apă de circa 15 m pe pârâul Vârciorog, ascunsă într-o pădure de molid sub Piatra Grăitoare, lângă Arieșeni; se ajunge pe o vale împădurită, pe jos sau cu căruța.

Cel mai adânc lac glaciar din România, cu 29 m, la aproape 2.000 m în sud-vestul Parcului Național Retezat; se ajunge doar pe jos, într-o drumeție lungă de o zi.

Peșteră străbătută de un pârâu de munte, la nord de Petroșani, cu un portal de 20 m și o galerie de circa 466 m care se parcurge cap-coadă pe pasarele, sub Cetatea dacică Bănița.

Peșteră neamenajată în Munții Bihorului, lângă Casa de Piatră: un portal uriaș, înalt de zeci de metri, prin care se pierde în subteran pârâul Gârdișoara.

Peșteră neamenajată din Munții Bihorului, cu gheață la intrare și concrețiuni albe, în care s-a găsit în 1974 o urmă de pas a omului de Neanderthal, veche de cel puțin 62.000 de ani.