Cetăți și fortificații

Ruinele unei cetăți medievale din secolul al XIV-lea, ridicată probabil de genovezi pe un deal de calcar deasupra lacurilor Razim și Babadag, cu una dintre cele mai largi priveliști din Dobrogea.

Cetate țărănească medievală pe un deal stâncos deasupra Râșnovului, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului; incinta de sus e în restaurare, dar Grădina Cetății și Turnul Báthory se vizitează.

Cetate țărănească săsească urcată în trepte pe un deal de bazalt deasupra orașului Rupea, atestată în 1324 și restaurată în 2010–2013, cu priveliște largă peste colinele Transilvaniei.

Singura poartă medievală păstrată a cetății Brașovului, un turn alb din 1559 cu patru turnulețe și stema orașului; alături, Poarta Șchei, arcul neoclasic din 1827–1828.

Capitala regatului dac, ascunsă în pădurile de fag ale Munților Orăștiei: zidurile cetății lui Decebal, drumul pavat și zona sacră cu sanctuare de andezit și calcar, sit UNESCO.

Turn de apărare în formă de potcoavă din secolul al XV-lea, cocoțat pe o stâncă deasupra Graftului, cu una dintre cele mai bune priveliști asupra centrului vechi al Brașovului.

Biserică-sală gotică din secolul al XIV-lea, cu turnul clopotniță ridicat deasupra corului, înconjurată de un zid oval în care fostele cămări de provizii găzduiesc azi un muzeu și camere de oaspeți.

Biserică săsească gotică din 1421, închisă între ziduri, patru turnuri de apărare și un al doilea inel de incintă, în mijlocul unui sat de lângă Olt, cu Munții Făgăraș în fundal.

Biserică săsească fortificată în jurul anului 1510, cu cor înalt cu boltă stelată, turn-clopotniță cu galerie de lemn și un sat de viticultori în jur, în Țara Vinului.

Singura biserică secuiască și unitariană din situl UNESCO al bisericilor fortificate: o biserică gotică cu fresce din 1419 cu legenda Sfântului Ladislau, în a cărei cetate sătenii își țin și azi slănina.

Biserică romanică-sală din secolul al XIII-lea, cu un donjon de opt niveluri deasupra vechiului cor, două incinte și fragmente de pictură murală medievală, la câțiva kilometri de Rupea.

Biserică romanică din secolul al XIII-lea, cu un portal bogat sculptat, închisă într-o dublă incintă de ziduri, în valea Hârtibaciului, cu munții Făgăraș în fundal.

Ruinele unei cetăți dacice pe un deal împădurit deasupra Văii Sebeșului: ziduri de calcar în tehnica murus dacicus și baza unui turn-locuință, singurul sit UNESCO dacic din județul Alba.

Ruinele celui mai vechi oraș de pe teritoriul României, colonie grecească întemeiată de Milet în secolul al VII-lea î.Hr. pe malul lacului Sinoe, cu muzeul sitului alături.

Cetatea lui Vlad Țepeș, cocoțată pe o creastă deasupra Cheilor Argeșului, pe Transfăgărășan; se urcă pe 1.480 de trepte, iar de pe ziduri se vede toată valea.