Obiective în Moldova

Cel mai cunoscut defileu din Carpați: DN12C trece printre pereți de calcar de peste 300 m, pe valea râului Bicaz, între Lacu Roșu și Bicaz-Chei.

Palat neogotic ridicat de George și Maria Sturdza între 1880 și 1904, cu fațade acoperite de steme și dantelării de piatră, într-un parc vechi cu iazuri; redeschis în 2026 după o restaurare amplă.

Palatul neogotic cu turn cu ceas și carillon din centrul Iașului, ridicat în 1906–1925 ca Palat de Justiție; azi adăpostește patru muzee naționale de artă, istorie, etnografie și știință.

Cetate medievală a Moldovei pe un pinten de stâncă deasupra Târgu Neamțului, ridicată de Mușatini și întărită de Ștefan cel Mare, care a rezistat asediului lui Mahomed al II-lea în 1476.

Cunoscut și ca Lacul Bicaz, e cel mai mare lac de acumulare de pe râurile interioare ale țării: 35 km de apă pe Bistrița, sub Ceahlău, închiși de un baraj de 127 m.

Palat neogotic al boierilor Sturdza, cumpărat în 1862 de Alexandru Ioan Cuza și devenit reședința familiei domnitoare; azi muzeu memorial, cu interioare refăcute după inventarul Elenei Cuza.

Una dintre cele mai vechi saline ale Moldovei, încă în exploatare: cobori cu autobuzul printr-un tunel de peste 3 km până la 240 m sub pământ, unde te așteaptă o biserică de sare, un lac cu cascadă și terenuri de sport.

Cascadă de 25 m în două trepte, pe pârâul Rupturi, în pădurile de sub Toaca, în Parcul Național Ceahlău; se ajunge pe jos din stațiunea Durău, în circa două ore.

Șir de trepte și marmite prin care râul Putna coboară 14 m pe circa 80 m, între pereți de gresie, lângă Lepșa; rezervație naturală din 1973, la câteva minute de DN2D.

Cel mai mare lac de baraj natural din România, format după alunecările de teren din 1978–1991 în Munții Stânișoarei, cu trunchiuri de brazi uscați ieșind din apă; se ajunge pe jos, prin pădure.

Stațiune balneară veche de peste două secole, într-o vale îngustă din Munții Nemira: izvoare minerale numerotate din care bei gratuit, un parc cu alei și Cazinoul Art Nouveau din 1894.