
Cheile Bicazului
Cel mai cunoscut defileu din Carpați: DN12C trece printre pereți de calcar de peste 300 m, pe valea râului Bicaz, între Lacu Roșu și Bicaz-Chei.
Moldova e regiunea istorică din estul României, întinsă între Carpații Orientali și Prut, cu dealuri domoale, podgorii și văi largi străbătute de Siret și de afluenții lui. Vreme de secole a fost principat de sine stătător, iar epoca aceea se citește încă în cetăți, mănăstiri și curți boierești. Orașul ei principal e Iași, fosta capitală și un mare centru universitar, urmat de Bacău, Galați, port la Dunăre, Piatra Neamț, Botoșani, Vaslui și Focșani. Cine caută obiective turistice în Moldova găsește deopotrivă munte, în vest, și peisaje de deal și câmpie, spre est.
Un început firesc e Palatul Culturii din Iași, cu muzeele lui, urmat de reședințele de la Miclăușeni și Ruginoasa. În județul Neamț te așteaptă Cetatea Neamț, Cheile Bicazului și Lacul Izvorul Muntelui, în Bacău stațiunea Slănic-Moldova și Salina Târgu Ocna, iar în Vrancea Cascada Putnei, la marginea munților. Mănăstirile pictate din nordul Moldovei au pagina lor, la Bucovina.
65 de rezultate

Cel mai cunoscut defileu din Carpați: DN12C trece printre pereți de calcar de peste 300 m, pe valea râului Bicaz, între Lacu Roșu și Bicaz-Chei.

Palatul neogotic cu turn cu ceas și carillon din centrul Iașului, ridicat în 1906–1925 ca Palat de Justiție; azi adăpostește patru muzee naționale de artă, istorie, etnografie și știință.

Cetatea Neamțului, fortăreață medievală a Moldovei pe un pinten de stâncă deasupra orașului Târgu Neamț, ridicată de Mușatini și întărită de Ștefan cel Mare, care a rezistat asediului lui Mahomed al II-lea în 1476.

Cunoscut și ca Lacul Bicaz, e cel mai mare lac de acumulare de pe râurile interioare ale țării: 35 km de apă pe Bistrița, sub Ceahlău, închiși de un baraj de 127 m.

Stațiune balneară veche de peste două secole, în Munții Nemira: izvoare minerale numerotate din care bei gratuit, Cazinoul Art Nouveau din 1894 și pârtia de schi Nemira.

„Muntele sfânt” al Moldovei, cu vârfurile Ocolașul Mare (1.907 m) și Toaca (1.904 m), stânci cu legende, Cabana Dochia și trasee marcate din Durău și Izvorul Muntelui, în Parcul Național Ceahlău.

Rezervație naturală din Subcarpații Vrancei unde gazul metan iese din pământ și arde singur, în flăcări mici, vizibile mai ales pe vreme uscată și seara.

Palat neogotic ridicat de George și Maria Sturdza între 1880 și 1904, cu fațade acoperite de steme și dantelării de piatră, într-un parc vechi cu iazuri; redeschis în 2026 după o restaurare amplă.

Una dintre cele mai vechi saline ale Moldovei, încă în exploatare: cobori cu autobuzul printr-un tunel de peste 3 km până la 240 m sub pământ, unde te așteaptă o biserică de sare, un lac cu cascadă și terenuri de sport.

Stațiune balneară mică în Valea Sărată, la 12 km de Târgu Neamț, cu apă sărată clorurosodică din 14 izvoare, o bază de tratament cu 75 de cabine de baie și sanatoriul „Dr. Dimitrie Cantemir”.

Palat neogotic al boierilor Sturdza, cumpărat în 1862 de Alexandru Ioan Cuza și devenit reședința familiei domnitoare; azi muzeu memorial, cu interioare refăcute după inventarul Elenei Cuza.

Rezervația „Dragoș Vodă”, înființată în 1968 în Parcul Natural Vânători-Neamț: o grădină zoologică mică cu zimbri, cerbi și păsări, la marginea pădurii în care trăiesc zimbri liberi.

Biserică de lemn din secolul al XVII-lea, refăcută în 1725 pentru salinarii și ocnașii din Târgu Ocna, cu iconostas pictat în 1833 și clopotniță cu turlă în formă de bulb.

Castru roman de pe promontoriul Tirighina, la vărsarea Siretului în Dunăre, în cartierul Barboși din Galați, cu un muzeu de sit construit în incintă și vestigii vechi de aproape 1.900 de ani.

O rotondă de piatră ridicată în 1982–1984 peste un mormânt tumular princiar geto-dacic din secolul IV î.Hr., pe Dealul Gosan, lângă situl care a dat numele culturii Cucuteni.














