
Băile Felix
Cea mai mare stațiune balneară permanentă din România, la 8 km de Oradea: izvoare termale de până la 49 °C, ștranduri deschise tot anul și o rezervație cu nuferi și lotuși termali.
Crișana e regiunea de la vest de Munții Apuseni, străbătută de cele trei Crișuri — Repede, Negru și Alb — care îi dau numele, și cuprinde județele Bihor și Arad. Spre vest e câmpie, continuarea Câmpiei Panonice, cu orașe de graniță și ape termale ieșite la suprafață; spre est, Apusenii, cu Munții Bihor, Pădurea Craiului și Codru-Moma, ascund un număr mare de peșteri. Oradea, pe Crișul Repede, e cunoscută pentru palatele Secession restaurate și pentru cetatea ei pentagonală; Arad, pe Mureș, are un bulevard lung de clădiri eclectice și o cetate în formă de stea. Ce poți vizita în Crișana se împarte, așadar, între orașe, băi și munte.
Cetatea Oradea și centrul orașului pot umple o zi, iar Băile Felix, la câțiva kilometri, sunt cea mai cunoscută stațiune termală din zonă. În Apuseni, Peștera Urșilor de la Chișcău e amenajată pentru vizitare, Cetățile Ponorului sunt inima carstică a Padișului, iar Pasul Vârtop trece spre Țara Moților. În județul Arad, Castelul Regal Săvârșin și Mănăstirea Maria Radna stau pe Valea Mureșului.
49 de rezultate

Cea mai mare stațiune balneară permanentă din România, la 8 km de Oradea: izvoare termale de până la 49 °C, ștranduri deschise tot anul și o rezervație cu nuferi și lotuși termali.

Cea mai vizitată peșteră din România: 488 m de galerii amenajate sub satul Chișcău, pline de stalactite și stalagmite, cu oasele a circa 140 de urși de cavernă rămase acolo unde au fost găsite.

Cetate bastionară în formă de pentagon, ridicată de principii Transilvaniei în secolele XVI–XVII: cinci bastioane, palatul princiar cu Muzeul Orașului Oradea și curți în care intri liber.

Complex carstic de pe Platoul Padiș: trei doline uriașe cu pereți de peste 200 m și portalul de 76 m prin care Valea Cetăților intră în munte. Se vede de pe un circuit marcat, nu dintr-o peșteră amenajată.
Cascadă în mai multe trepte pe Valea Iadului, printre bolovani uriași, chiar lângă drumul dintre Stâna de Vale și Lacul Leșu; o vezi de pe o platformă metalică sau de jos, de la apă.

Reședința episcopilor romano-catolici, ridicată în 1762–1777 de Franz Anton Hillebrandt, e cel mai mare palat baroc din România; azi găzduiește expoziții de artă bisericească, iar grădina e deschisă zilnic.

Reședință neoclasică din prima jumătate a secolului al XIX-lea, cu portic de coloane și parc de peste 16 hectare cu stejari seculari; în restaurare din 2025, vizitabil doar la evenimente.

Trecătoarea prin care DN75 traversează Munții Bihorului la 1.160 m, între Nucet și Arieșeni: satul de vacanță Vârtop, pârtii de schi și trasee spre Groapa Ruginoasă și Piatra Grăitoare.

Platou carstic la circa 1.200 m, în inima Parcului Natural Apuseni, cu poieni, doline și păduri de molid. De la Cabana Padiș pornesc traseele marcate spre Cetățile Ponorului, Cheile Galbenei și Groapa de la Barsa.
Cascadă de circa 80 m pe Valea Bohodei, sub vârful cu același nume, considerată cea mai înaltă din Apuseni; se ajunge pe un circuit dificil din Pietroasa, cu pasaje pe stâncă echipate cu lanțuri.
Cea mai lungă peșteră cunoscută din România, cu peste 42 km de galerii pe mai multe niveluri, care se vizitează doar în ture de speoturism cu ghid acreditat.

Sinagogă din 1877–1878 pe malul Crișului Repede, cu cupolă largă și interior pictat în stil maur; restaurată și redeschisă în 2015, e azi spațiu cultural.

Cea mai mare biserică barocă de pelerinaj din vestul României, cu turnuri de 67 de metri deasupra Mureșului, o icoană făcătoare de minuni și coridoare pline de tablouri votive.

Palat neorenascentist din 1872–1877 pe Bulevardul Revoluției, sediul Primăriei Arad, cu un turn cu ceas de 54 m care a devenit imaginea orașului.

Peșteră cu ghețar în pădurile de pe Valea Galbenei, lângă Padiș, la care ajungi pe jos, pe traseu marcat. Pe la prânz, lumina intră printr-o spărtură din tavan și cade peste gheață.











