
Castelul Bran
Cetate medievală ridicată de brașoveni pe o stâncă din pasul Bran, devenită reședința de vară a reginei Maria și cunoscută în toată lumea drept „castelul lui Dracula”.
Cele mai cunoscute castele din România sunt, în cea mai mare parte, reședințe nobiliare și regale din ultimele două-trei secole, nu fortărețe medievale: conace ale familiilor maghiare din Transilvania, palate boierești din Muntenia și Moldova și reședințele Casei Regale ridicate după 1870. Cele mai multe se găsesc în Transilvania și pe Valea Prahovei, dar fiecare regiune are cel puțin un palat de vizitat. Multe au trecut prin naționalizare și decenii de degradare, iar astăzi sunt restaurate pe rând și deschise ca muzee.
Pe Valea Prahovei, Castelul Peleș și Castelul Pelișor păstrează interioarele regale aproape intacte. În Transilvania, Castelul Corvinilor este un castel gotic autentic, iar Castelul Bánffy din Bonțida arată cum se recuperează, pas cu pas, un domeniu nobiliar. Spre est, Palatul Culturii din Iași și Castelul Sturdza din Miclăușeni completează traseul prin Moldova.
82 de rezultate

Cetate medievală ridicată de brașoveni pe o stâncă din pasul Bran, devenită reședința de vară a reginei Maria și cunoscută în toată lumea drept „castelul lui Dracula”.

Reședința gotică a lui Ioan de Hunedoara, pe o stâncă deasupra râului Zlaști, la care ajungi pe un pod lung pe piloni de piatră; înăuntru, săli boltite și turnuri din secolul al XV-lea.

Reședința de vară a regelui Carol I, ridicată între 1873 și 1914 la poalele Bucegilor, la Sinaia, cu interioare sculptate în lemn, săli de arme și vitralii.

Cea mai grea clădire din lume, ridicată de Ceaușescu în anii '80 pe Dealul Spirii; turul ghidat trece prin săli de protocol îmbrăcate în marmură, cu candelabre de cristal de câteva tone.

Reședința de vară neoromânească a „Nababului” Gheorghe Grigore Cantacuzino, cu sala de bal plină de blazoane, terasă cu vedere la Bucegi și decorul Academiei Nevermore din serialul Wednesday.

Palatul baroc al guvernatorului Samuel von Brukenthal, din Piața Mare a Sibiului, adăpostește din 1817 cel mai vechi muzeu din România: o galerie de pictură europeană cu van Eyck, Tițian și Bruegel.

Palatul brâncovenesc ridicat de Constantin Brâncoveanu în 1702, cu loggia lui de piatră sculptată, cuhnia, biserica din 1688 și un parc întins pe malul lacului, la 15 km de centrul Bucureștiului.

Castelul Art Nouveau al reginei Maria, ridicat între 1899 și 1902 lângă Peleș, cu Camera de Aur, Dormitorul de Aur și interioare gândite de regina însăși; aici i se păstrează inima.

Palatul neogotic cu turn cu ceas și carillon din centrul Iașului, ridicat în 1906–1925 ca Palat de Justiție; azi adăpostește patru muzee naționale de artă, istorie, etnografie și știință.

Reședința regală a lui Ferdinand și a Reginei Maria, azi sediul Președinției și Muzeul Național Cotroceni: saloane de epocă, biblioteca regelui, apartamentele reginei și biserica refăcută a lui Șerban Cantacuzino.

Reședința în care Nicolae și Elena Ceaușescu au locuit din 1965 până în 1989, cu interioarele de lux păstrate aproape neschimbate, piscina cu mozaic și cinematograful privat, vizitabilă doar în tururi cu ghid.

Fosta reședință a regilor României din Piața Revoluției, azi Muzeul Național de Artă al României: Sala Tronului, Scara Voievozilor și cea mai mare colecție de artă românească și europeană din țară.

Cea mai mare reședință nobiliară barocă din Transilvania, devastată în 1944 și readusă la viață de un șantier-școală premiat în Europa; fațadă neogotică, lapidariu și expoziție despre Miklós Bánffy.

Cel mai important palat baroc din Transilvania, ridicat între 1774 și 1785 în Piața Unirii din Cluj, cu statui antice pe atic; găzduiește Muzeul de Artă, cu cinci secole de pictură românească și transilvăneană.

Construcție de basm din lut, nisip, paie, lemn și piatră de râu, ridicată între 2014 și 2017 la poalele Făgărașului. Azi e restaurant și pensiune: se intră cu rezervare, nu cu bilet de vizitare.














