
Castelul Bran
Cetate medievală ridicată de brașoveni pe o stâncă din pasul Bran, devenită reședința de vară a reginei Maria și cunoscută în toată lumea drept „castelul lui Dracula”.
Muzeele din România merg de la marile colecții naționale din București, Iași, Cluj-Napoca și Sibiu până la muzeele mici de sat și la casele memoriale ale scriitorilor, muzicienilor sau oamenilor politici. Multe dintre ele funcționează chiar în castele, palate și cetăți, așa că aceeași vizită acoperă și clădirea, și colecția. O categorie aparte sunt muzeele în aer liber, cu gospodării țărănești mutate din toate zonele țării, și muzeele memoriale dedicate istoriei recente.
Palatul Brukenthal din Sibiu este unul dintre cele mai vechi muzee din România, iar Muzeul ASTRA, din aceeași zonă, este cel mai mare muzeu în aer liber din țară. În Maramureș, Memorialul de la Sighet documentează represiunea comunistă. În București, Palatul Cotroceni și Palatul Primăverii se vizitează ca muzee, iar Palatul Culturii din Iași adună patru muzee sub un singur acoperiș.
161 de rezultate

Cetate medievală ridicată de brașoveni pe o stâncă din pasul Bran, devenită reședința de vară a reginei Maria și cunoscută în toată lumea drept „castelul lui Dracula”.

Cetate cu bastioane și șanț cu apă în centrul Făgărașului, reședință a principilor Transilvaniei în secolul al XVII-lea, azi muzeul Țării Făgărașului.

Reședința gotică a lui Ioan de Hunedoara, pe o stâncă deasupra râului Zlaști, la care ajungi pe un pod lung pe piloni de piatră; înăuntru, săli boltite și turnuri din secolul al XV-lea.

Reședința de vară a regelui Carol I, ridicată între 1873 și 1914 la poalele Bucegilor, la Sinaia, cu interioare sculptate în lemn, săli de arme și vitralii.

Cel mai mare muzeu în aer liber din România, în pădurea Dumbrava de lângă Sibiu: peste 300 de case, mori, ateliere și biserici de lemn aduse din toată țara, pe alei de ~10 km.

Clădirea Art Nouveau de pe faleza Constanței, inaugurată în 1910, lăsată în ruină după 1990 și redeschisă în 2025, după restaurare, cu expoziții despre istoria ei și despre Marea Neagră.

Cea mai mare ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, cunoscută oficial ca Mănăstirea Hurezi: ansamblul-model al stilului brâncovenesc, ridicat în 1690–1693 și monument UNESCO din 1993.

Reședința de vară neoromânească a „Nababului” Gheorghe Grigore Cantacuzino, cu sala de bal plină de blazoane, terasă cu vedere la Bucegi și decorul Academiei Nevermore din serialul Wednesday.

Palatul baroc al guvernatorului Samuel von Brukenthal, din Piața Mare a Sibiului, adăpostește din 1817 cel mai vechi muzeu din România: o galerie de pictură europeană cu van Eyck, Tițian și Bruegel.

Cetate bastionară în formă de pentagon, ridicată de principii Transilvaniei în secolele XVI–XVII: cinci bastioane, palatul princiar cu Muzeul Orașului Oradea și curți în care intri liber.

Palatul brâncovenesc ridicat de Constantin Brâncoveanu în 1702, cu loggia lui de piatră sculptată, cuhnia, biserica din 1688 și un parc întins pe malul lacului, la 15 km de centrul Bucureștiului.

Castelul Art Nouveau al reginei Maria, ridicat între 1899 și 1902 lângă Peleș, cu Camera de Aur, Dormitorul de Aur și interioare gândite de regina însăși; aici i se păstrează inima.

Mănăstire-cetate a Movileștilor, ridicată în anii 1580 între dealurile Bucovinei, cu biserica pictată aproape în întregime și celebra „Scară a virtuților”; monument UNESCO.

Palatul neogotic cu turn cu ceas și carillon din centrul Iașului, ridicat în 1906–1925 ca Palat de Justiție; azi adăpostește patru muzee naționale de artă, istorie, etnografie și știință.

Cetatea Neamțului, fortăreață medievală a Moldovei pe un pinten de stâncă deasupra orașului Târgu Neamț, ridicată de Mușatini și întărită de Ștefan cel Mare, care a rezistat asediului lui Mahomed al II-lea în 1476.














