Obiective în Dobrogea

Cea mai mare zonă umedă a Europei, rezervație a biosferei și sit UNESCO: canale, lacuri, stufăriș și peste 300 de specii de păsări, de la pelicani la egrete; se vizitează cu barca, de la Tulcea.

A doua stațiune a litoralului românesc, pe fâșia dintre Marea Neagră și lacul Techirghiol: trei kilometri de plajă cu nisip fin și cura cu nămol sapropelic la câteva sute de metri de valuri.

Cea mai lungă plajă amenajată de pe litoralul românesc: opt kilometri de nisip pe grindul dintre Marea Neagră și lacul Siutghiol, lățiți cu peste o sută de metri prin înnisipare.

Clădirea Art Nouveau de pe faleza Constanței, inaugurată în 1910, lăsată în ruină după 1990 și redeschisă în 2025, după restaurare, cu expoziții despre istoria ei și despre Marea Neagră.

Ruinele unei cetăți medievale din secolul al XIV-lea, ridicată probabil de genovezi pe un deal de calcar deasupra lacurilor Razim și Babadag, cu una dintre cele mai largi priveliști din Dobrogea.

Ruinele celui mai vechi oraș de pe teritoriul României, colonie grecească întemeiată de Milet în secolul al VII-lea î.Hr. pe malul lacului Sinoe, cu muzeul sitului alături.

Ultimul sat de pe litoralul românesc, la un kilometru de granița cu Bulgaria: doi kilometri de plajă cu nisip fin, terase deschise până dimineața și apele unei rezervații marine.

Plaja sălbatică de la vărsarea brațului Sfântu Gheorghe în Marea Neagră: 30 km de nisip fin, la 2 km de un sat din Deltă la care se ajunge doar pe apă.

Cea mai estică plajă a României, la vărsarea brațului Sulina în Marea Neagră: nisip aluvionar foarte fin, o fâșie neobișnuit de lată și apă mică zeci de metri de la mal.

Plajă sălbatică de nisip cu scoici, la satul Vadu, în Rezervația Biosferei Delta Dunării: dune joase, nicio construcție și drum de pământ până la mare.

Stațiunea de la care a pornit turismul balnear românesc, pe cea mai înaltă faleză a litoralului: vile interbelice, un cazino Art Deco și o plajă lărgită de curând la peste o sută de metri.

Stațiunea tineretului de pe litoral, la 31 de kilometri sud de Constanța: o plajă orientată spre răsărit, Obeliscul alb de pe nisip și epava ruginită a cargoului Evangelia.

Două stațiuni lipite una de alta la nord de Mangalia, între mare și pădurea Comorova: plajă lărgită la o sută de metri, două lacuri chiar în spatele nisipului și arhitectura anilor '70.

Ultima plajă sălbatică de la marginea de sud a Rezervației Biosferei Delta Dunării: nisip cu scoici, dune și o faleză de pământ, fără hoteluri, șezlonguri sau salvamar.

Șase kilometri de nisip lat la nord de Mamaia, împărțiți între cluburile din Mamaia Nord și plaja largă și liniștită a orașului Năvodari, cu apă mică pe sute de metri.