Cetăți și fortificații

Cetate medievală ridicată de brașoveni pe o stâncă din pasul Bran, devenită reședința de vară a reginei Maria și cunoscută în toată lumea drept „castelul lui Dracula”.

Cetate cu bastioane și șanț cu apă în centrul Făgărașului, reședință a principilor Transilvaniei în secolul al XVII-lea, azi muzeul Țării Făgărașului.

Capitala regatului dac, ascunsă în pădurile de fag ale Munților Orăștiei: zidurile cetății lui Decebal, drumul pavat și zona sacră cu sanctuare de andezit și calcar, sit UNESCO.

Una dintre cele mai mari biserici fortificate săsești: o biserică gotică în plan de cruce, înconjurată de un zid oval cu peste 270 de cămări de refugiu, urcate pe galerii de lemn.

O biserică mică și albă pe dealul de deasupra satului, crescută dintr-o capelă romanică din secolul al XII-lea și înconjurată de ziduri, turnuri și galerii pentru grâne, într-un sat săsesc păstrat aproape intact.

Cetate țărănească medievală pe un deal stâncos deasupra Râșnovului, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului; incinta de sus e în restaurare, dar Grădina Cetății și Turnul Báthory se vizitează.

Ruinele celui mai vechi oraș de pe teritoriul României, colonie grecească întemeiată de Milet în secolul al VII-lea î.Hr. pe malul lacului Sinoe, cu muzeul sitului alături.

Cetate medievală a Moldovei pe un pinten de stâncă deasupra Târgu Neamțului, ridicată de Mușatini și întărită de Ștefan cel Mare, care a rezistat asediului lui Mahomed al II-lea în 1476.

Cetate țărănească săsească urcată în trepte pe un deal de bazalt deasupra orașului Rupea, atestată în 1324 și restaurată în 2010–2013, cu priveliște largă peste colinele Transilvaniei.

O bazilică romanică de la cumpăna secolelor XII–XIII, rămasă aproape neschimbată, pe vârful stâncos al dealului Sfântul Mihail, înconjurată de un zid de incintă și cu priveliște spre Munții Făgăraș.

Bazilică romanică din secolul al XIII-lea, închisă între ziduri de 12 m cu șapte turnuri, cu cel mai înalt turn-clopotniță din Țara Bârsei și o capelă cu fresce gotice din secolul al XV-lea.

Biserica evanghelică din centrul Mediașului, gotică târzie, închisă într-o cetate cu ziduri și turnuri; turnul ei înclinat, cu coif cu cinci vârfuri, e emblema orașului.

Cea mai mare bucată păstrată din cetatea bastionară a Timișoarei, ridicată de austrieci în anii 1730 și restaurată cu fonduri europene, azi sediul Muzeului Național al Banatului.

Cel mai bine păstrat bastion al cetății Brașovului, ridicat de breasla țesătorilor în secolele XV–XVI, cu galerii de lemn pe patru niveluri și macheta orașului medieval.