Cetăți și fortificații

Cetate medievală ridicată de brașoveni pe o stâncă din pasul Bran, devenită reședința de vară a reginei Maria și cunoscută în toată lumea drept „castelul lui Dracula”.

Oraș-cetate medieval ridicat de sași pe un deal deasupra Târnavei Mari, încă locuit, cu ziduri, turnuri ale breslelor și Turnul cu Ceas; în patrimoniul UNESCO din 1999.

Biserica săsească de pe dealul din mijlocul satului, apărată de trei rânduri de ziduri și turnuri; înăuntru, cel mai mare altar poliptic din România și o ușă cu o broască din 1515.

O bazilică romanică de la cumpăna secolelor XII–XIII, rămasă aproape neschimbată, pe vârful stâncos al dealului Sfântul Mihail, înconjurată de un zid de incintă și cu priveliște spre Munții Făgăraș.

Turn de pază pătrat din secolul al XV-lea, cocoțat pe o stâncă în afara zidurilor de vest ale Brașovului, cu acoperiș piramidal de sticlă și o platformă de unde vezi centrul vechi și Biserica Neagră.

Cetate bastionară în formă de pentagon, ridicată de principii Transilvaniei în secolele XVI–XVII: cinci bastioane, palatul princiar cu Muzeul Orașului Oradea și curți în care intri liber.

Bazilică romanică din secolul al XIII-lea, închisă între ziduri de 12 m cu șapte turnuri, cu cel mai înalt turn-clopotniță din Țara Bârsei și o capelă cu fresce gotice din secolul al XV-lea.

Cea mai mare cetate bastionară din România, în formă de stea cu șapte colțuri, ridicată de Habsburgi în 1715–1738 la Alba Iulia; porți baroce, catedrale, Sala Unirii și schimbarea gărzii, cu acces liber.

Cetate cu bastioane și șanț cu apă în centrul Făgărașului, reședință a principilor Transilvaniei în secolul al XVII-lea, azi muzeul Țării Făgărașului.

Una dintre cele mai mari biserici fortificate săsești: o biserică gotică în plan de cruce, înconjurată de un zid oval cu peste 270 de cămări de refugiu, urcate pe galerii de lemn.

O biserică mică și albă pe dealul de deasupra satului, crescută dintr-o capelă romanică din secolul al XII-lea și înconjurată de ziduri, turnuri și galerii pentru grâne, într-un sat săsesc păstrat aproape intact.

Biserica evanghelică din centrul Mediașului, gotică târzie, închisă într-o cetate cu ziduri și turnuri; turnul ei înclinat, cu coif cu cinci vârfuri, e emblema orașului.

Cetate țărănească săsească urcată în trepte pe un deal de bazalt deasupra orașului Rupea, atestată în 1324 și restaurată în 2010–2013, cu priveliște largă peste colinele Transilvaniei.

Singura poartă medievală păstrată a cetății Brașovului, un turn alb din 1559 cu patru turnulețe și stema orașului; alături, Poarta Șchei, arcul neoclasic din 1827–1828.

Capitala regatului dac, ascunsă în pădurile de fag ale Munților Orăștiei: zidurile cetății lui Decebal, drumul pavat și zona sacră cu sanctuare de andezit și calcar, sit UNESCO.