Mică biserică de piatră din Țara Hațegului, ridicată în mare parte din blocuri romane aduse de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, cu turn peste naos, lei de piatră pe acoperiș și picturi din 1443.
Catedrala Arhiepiscopiei Dunării de Jos, ridicată între 1906 și 1917 după planurile lui Petre Antonescu: cel mai mare edificiu religios din Galați, neobizantin, cu o turlă înaltă de 42,5 m.
Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, ctitorie a lui Ștefan cel Mare din 1495, refăcută în secolul al XVIII-lea: catedrala Episcopiei Hușilor, cu pisania voievodală păstrată și o incintă istorică.
Catedrala ortodoxă a Banatului, ridicată între 1936 și 1946 în stil neomoldovenesc, cu turla principală de peste 80 m, acoperișuri de țiglă smălțuită și un muzeu de artă veche în subsol.
Catedrala „Înălțarea Domnului”, refăcută în stil neoclasic între 1830 și 1837: un portic cu șase coloane corintice și două turnuri domină Piața Libertății, iar înăuntru e mormântul unui episcop martir.
Catedrala Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, ridicată între 1869 și 1898 în centrul orașului: biserică de cărămidă cu trei turle, pictată în 1898 de Ștefan Luchian și Constantin Artachino, monument istoric.
Biserica mare din centrul orașului, ridicată între 1900 și 1905 la propunerea regelui Carol I după planurile lui André Lecomte du Noüy, cu trei turle și pictură în stil neobizantin; monument istoric de clasa A.
Parc arheologic amenajat pe locul curților domnești ale Moldovei din Vaslui, cu Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, ctitorie a lui Ștefan cel Mare din 1490, în centrul orașului.
Catedrala barocă a episcopiei catolice din Timișoara, ridicată între 1736 și 1774 în Piața Unirii; restaurată din fonduri europene și redeschisă în aprilie 2023, cu cripta episcopilor sub altar.
Fosta catedrală mitropolitană a Moldovei, ridicată în 1514–1522 în centrul Sucevei, cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou; biserica „Sf. Gheorghe” e monument UNESCO.
Mănăstire ortodoxă ctitorită de Constantin Brâncoveanu la poalele Munților Făgăraș: biserica refăcută în 1926–1946 pe vechile temelii, muzeu de icoane și o incintă brâncovenească nouă.
Mănăstire de maici din Olt, în satul de unde se trag Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu: zid de apărare și clopotniță din 1634–1640, biserică mare brâncovenească din 1699 și un muzeu cu lapidariu.
Ctitorie a domnitorului Gheorghe Ștefan din 1655–1657: biserică din piatră de talie, în interiorul unei incinte întărite cu turnuri, aproape de Onești; în prezent biserică de parohie.
Ctitorie a boierilor Buzești din secolul al XVI-lea, ascunsă într-o vale din Olt: biserică cu pictură votivă a lui Mihai Viteazul, mormintele Buzeștilor și zid de incintă din cărămidă.
Mănăstire-cetate de câmpie, ctitorită de Vlad Țepeș în 1461 și refăcută de Radu Șerban în 1588, cu ziduri groase, foișor brâncovenesc și o biserică Sf. Nicolae, la marginea bălții Comana.