Monumente și situri istorice

Oraș-cetate medieval ridicat de sași pe un deal deasupra Târnavei Mari, încă locuit, cu ziduri, turnuri ale breslelor și Turnul cu Ceas; în patrimoniul UNESCO din 1999.

Catedrala ortodoxă din Cetatea Alba Carolina, ridicată în 1921–1922 pentru încoronarea lui Ferdinand și a Mariei ca regi ai României Mari, cu clopotnița de 58 m și portretele regale pictate în frescă.

Poarta de travertin sculptată de Constantin Brâncuși în 1937–1938 la intrarea în Parcul Central din Târgu Jiu, parte din ansamblul „Calea Eroilor”, patrimoniu UNESCO.

Cea mai veche și cea mai lungă catedrală din România, romanică și gotică, în inima Cetății Alba Carolina; aici se află mormântul lui Iancu de Hunedoara și prima capelă renascentistă din Transilvania.

Cea mai mare cetate bastionară din România, în formă de stea cu șapte colțuri, ridicată de Habsburgi în 1715–1738 la Alba Iulia; porți baroce, catedrale, Sala Unirii și schimbarea gărzii, cu acces liber.

Piața centrală a Brașovului vechi, mărginită de case negustorești și dominată de Casa Sfatului, vechea primărie cu turn de veghe, azi Muzeul Județean de Istorie, cu Tâmpa în fundal.

Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”, ridicată între 1752 și 1780: cea mai mare biserică barocă din România, cu o orgă a Mariei Tereza și un interior de marmură, pictat și aurit.

Ruinele unei cetăți dacice pe un deal împădurit deasupra Văii Sebeșului: ziduri de calcar în tehnica murus dacicus și baza unui turn-locuință, singurul sit UNESCO dacic din județul Alba.

Chipul regelui dac Decebal, sculptat între 1994 și 2004 într-o stâncă de 55 m de la gura Mraconiei, pe malul românesc al Dunării: cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa.

Coloana de 29,35 m din module de fontă alămită ridicată de Constantin Brâncuși în 1938 la Târgu Jiu, pentru eroii din 1916: capătul estic al ansamblului „Calea Eroilor”, în Patrimoniul UNESCO.

Han din 1808, ridicat de negustorul și diplomatul Manuc Bei lângă Curtea Veche: clădire monument cu curte interioară și balcoane de lemn, unde s-au purtat negocierile păcii ruso-turce din 1812.

Mică mănăstire de maici din Centrul Vechi, cu o biserică brâncovenească din 1724, fațade pictate cu medalioane, o curte cu arcade și un lapidariu cu pietre de la biserici dispărute ale Bucureștiului.

Centrul vechi al Constanței, pe locul cetății antice Tomis: Piața Ovidiu, mozaicul roman, moscheea cu minaret, catedrala, Farul Genovez și faleza Cazinoului, toate la câțiva pași unul de altul.

Piața centrală a Sibiului vechi, de cca 140 pe 90 de metri, închisă de case negustorești cu „ochi” pe acoperișuri, de Palatul Brukenthal, de biserica iezuiților și de Turnul Sfatului.

Cea mai veche piață a Timișoarei, cu aproximativ 150 pe 110 metri, amenajată în stil baroc în jurul Domului romano-catolic, al Catedralei Sârbe și al Coloanei Ciumei, între case colorate din secolele XVIII–XX.