Monumente și situri istorice

Masa rotundă de piatră a lui Constantin Brâncuși, cu 12 scaune-clepsidră, în parcul de pe malul Jiului: capătul de vest al ansamblului „Calea Eroilor”, în patrimoniul UNESCO.

Clădire secession din 1907–1908, în Piața Unirii din Oradea, cu un pasaj acoperit cu sticlă și un vitraliu cu vulturul negru, din care își ia numele.

Parc istoric amenajat între 1900 și 1906 pe Dealul Filaretului pentru Expoziția Generală Română, cu lac, alee monumentală, Fântâna Zodiacului și Memorialul Eroilor Neamului pe platoul de sus.

Piața centrală a Brașovului vechi, mărginită de case negustorești și dominată de Casa Sfatului, vechea primărie cu turn de veghe, azi Muzeul Județean de Istorie, cu Tâmpa în fundal.

Singura poartă medievală păstrată a cetății Brașovului, un turn alb din 1559 cu patru turnulețe și stema orașului; alături, Poarta Șchei, arcul neoclasic din 1827–1828.

Culoar de 1,1–1,35 m lățime din centrul vechi al Brașovului, atestat în secolul XVII și socotit printre cele mai înguste străzi din Europa; închis pentru reparații din noiembrie 2025.

Turn de apărare în formă de potcoavă din secolul al XV-lea, cocoțat pe o stâncă deasupra Graftului, cu una dintre cele mai bune priveliști asupra centrului vechi al Brașovului.

Ctitorie din 1648 a lui Matei Basarab și a doamnei Elina, monument istoric de interes național, în satul care și-a luat numele de la o veche mănăstire: biserică de cărămidă cu turlă octogonală și pictură interioară.

Catedrala „Înălțarea Domnului”, refăcută în stil neoclasic între 1830 și 1837: un portic cu șase coloane corintice și două turnuri domină Piața Libertății, iar înăuntru e mormântul unui episcop martir.

Ruinele unei cetăți dacice pe un deal împădurit deasupra Văii Sebeșului: ziduri de calcar în tehnica murus dacicus și baza unui turn-locuință, singurul sit UNESCO dacic din județul Alba.

Cetatea daco-romană și romano-bizantină din Corabia, cu zidurile și turnurile dezvelite, bazilica din secolul al VI-lea, „fântâna secretă” și piciorul nordic al Podului lui Constantin cel Mare peste Dunăre.

Fortăreață cu bastioane pe Dealul Cetății, la nord de centrul istoric, ridicată ca să apere Brașovul de pe înălțimi; interiorul e închis pentru lucrări, dar zidurile și panorama se văd de pe aleile dealului.

Cea mai veche mănăstire din Bărăgan, ridicată de marele postelnic Ianache Caragea și refăcută de Matei Basarab, cu incintă de cărămidă din secolul al XVII-lea și un turn-clopotniță prin care se intră.

Mică mănăstire de maici din Centrul Vechi, cu o biserică brâncovenească din 1724, fațade pictate cu medalioane, o curte cu arcade și un lapidariu cu pietre de la biserici dispărute ale Bucureștiului.

Centrul vechi al Constanței, pe locul cetății antice Tomis: Piața Ovidiu, mozaicul roman, moscheea cu minaret, catedrala, Farul Genovez și faleza Cazinoului, toate la câțiva pași unul de altul.