Fosta catedrală mitropolitană a Moldovei, ridicată în 1514–1522 în centrul Sucevei, cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou; biserica „Sf. Gheorghe” e monument UNESCO.
Mănăstire ortodoxă ctitorită de Constantin Brâncoveanu la poalele Munților Făgăraș: biserica refăcută în 1926–1946 pe vechile temelii, muzeu de icoane și o incintă brâncovenească nouă.
Mănăstire-cetate de câmpie, ctitorită de Vlad Țepeș în 1461 și refăcută de Radu Șerban în 1588, cu ziduri groase, foișor brâncovenesc și o biserică Sf. Nicolae, la marginea bălții Comana.
Ctitoria lui Petru Rareș din 1532, cu biserica pictată în exterior în tonuri de galben și albastru și celebra frescă a Asediului Constantinopolului; monument UNESCO din Bucovina.
Biserica Sfântul Nicolae, zidită de Ștefan cel Mare în 1496: cea mai veche biserică din Botoșani, din cărămidă roșie netencuită, cu o clopotniță de piatră din aceeași vreme.
Ctitoria lui Petru Rareș din 1530 și necropola familiei lui, cu biserica „Sfântul Nicolae” pictată în frescă și o incintă de cetate; monument UNESCO, lângă Dolhasca.
Cea mai veche mănăstire din Bărăgan, ridicată de marele postelnic Ianache Caragea și refăcută de Matei Basarab, cu incintă de cărămidă din secolul al XVII-lea și un turn-clopotniță prin care se intră.
Mică mănăstire de maici din Centrul Vechi, cu o biserică brâncovenească din 1724, fațade pictate cu medalioane, o curte cu arcade și un lapidariu cu pietre de la biserici dispărute ale Bucureștiului.
Casa familiei Eminovici din Ipotești, refăcută pe temeliile celei din copilăria lui Mihai Eminescu, cu biserica de lemn a familiei, mormintele părinților și o casă țărănească cu colecție etnografică.
Muzeul Asociației Memorialul Revoluției, într-o fostă clădire militară din Timișoara: haine și drapele ale zilelor din decembrie 1989, o capelă a eroilor-martiri și singura porțiune din Zidul Berlinului din România.
Palat eclectic din 1902–1903 în Piața Unirii, sediul Primăriei, cu un turn de aproape 50 m: ceasul lui cântă Marșul lui Iancu, iar de sus se văd acoperișurile centrului.
Clădire secession din 1907–1908, în Piața Unirii din Oradea, cu un pasaj acoperit cu sticlă și un vitraliu cu vulturul negru, din care își ia numele.
Centrul vechi al Constanței, pe locul cetății antice Tomis: Piața Ovidiu, mozaicul roman, moscheea cu minaret, catedrala, Farul Genovez și faleza Cazinoului, toate la câțiva pași unul de altul.
Piața centrală a Sibiului vechi, de cca 140 pe 90 de metri, închisă de case negustorești cu „ochi” pe acoperișuri, de Palatul Brukenthal, de biserica iezuiților și de Turnul Sfatului.
Piața centrală a Brăilei vechi, de unde pornesc în evantai străzile centrului istoric, cu Ceasul public albastru din 1909, biserica Sfinții Arhangheli, fostă moschee, și statuia lui Traian.