Cel mai bine păstrat bastion al cetății Brașovului, ridicat de breasla țesătorilor în secolele XV–XVI, cu galerii de lemn pe patru niveluri și macheta orașului medieval.
Casa părinților lui Alexandru Ioan Cuza, azi prima casă-muzeu înființată în Galați (1939), redeschisă în 2024 după restaurare, cu o expoziție despre domnitorul Unirii și despre Galațiul de la 1850–1930.
Vila Secession a industriașului Imre Darvas, proiectată de frații Vágó în 1909–1912, găzduiește azi primul muzeu Art Nouveau din România, cu interioare de epocă și o grădină.
Casa din satul Liveni, refăcută pe temeliile celei în care s-a născut George Enescu în 1881, găzduiește o expoziție despre copilăria compozitorului: pianina, scoarțe, fotografii și partituri din tinerețe.
Casă-muzeu din cărămidă roșie, în Grădina Publică din Brăila, cu manuscrise, cărți cu autograf și obiecte personale ale scriitorului Panait Istrati. Nu e casa lui natală, ci o fostă casă a grădinarului.
Conac de vânătoare renascentist al conților Kálnoky, început în 1648, cu bastioane și stucaturi rare, restaurat și deschis în 2017 ca Muzeul Vieții Transilvănene, cu tururi ghidate.
Casa familiei Eminovici din Ipotești, refăcută pe temeliile celei din copilăria lui Mihai Eminescu, cu biserica de lemn a familiei, mormintele părinților și o casă țărănească cu colecție etnografică.
Muzeul Asociației Memorialul Revoluției, într-o fostă clădire militară din Timișoara: haine și drapele ale zilelor din decembrie 1989, o capelă a eroilor-martiri și singura porțiune din Zidul Berlinului din România.
Muzeul județean al Vasluiului, într-un palat neoclasic fost prefectură: arheologie, istorie, artă, personalități bârlădene, plus observator astronomic și planetariu.
Muzeul din Palatul Jean Mihail, ridicat în 1898–1907 după planurile lui Paul Gottereau, păstrează șase lucrări de Brâncuși, între care „Sărutul”, și artă românească și europeană.
Muzeu etnografic în aer liber pe malul lacului Herăstrău, în mijlocul Bucureștilor: gospodării, biserici de lemn, mori și ateliere aduse din toată țara, ridicate din nou aici încă din 1936.
Cel mai vechi muzeu din Ținutul Secuiesc, într-o clădire proiectată de Kós Károly în 1911–1912: istorie, etnografie, științele naturii și o grădină cu porți secuiești.
Muzeu etnografic în aer liber, pe ~17 hectare la marginea Pădurii Verzi: case și anexe din satele Banatului, biserică de lemn, școală și un „Drum al etniilor”, într-un sat adunat laolaltă.
Muzeul județean al Bihorului, mutat în fosta Școală Regală de Cadeți din 1898: arheologie, istorie, artă, etnografie, științele naturii și un vivariu, sub același acoperiș.
Reședința episcopilor romano-catolici, ridicată în 1762–1777 de Franz Anton Hillebrandt, e cel mai mare palat baroc din România; azi găzduiește expoziții de artă bisericească, iar grădina e deschisă zilnic.