Cele mai cunoscute castele din România sunt, în cea mai mare parte, reședințe nobiliare și regale din ultimele două-trei secole, nu fortărețe medievale: conace ale familiilor maghiare din Transilvania, palate boierești din Muntenia și Moldova și reședințele Casei Regale ridicate după 1870. Cele mai multe se găsesc în Transilvania și pe Valea Prahovei, dar fiecare regiune are cel puțin un palat de vizitat. Multe au trecut prin naționalizare și decenii de degradare, iar astăzi sunt restaurate pe rând și deschise ca muzee.
Pe Valea Prahovei, Castelul Peleș și Castelul Pelișor păstrează interioarele regale aproape intacte. În Transilvania, Castelul Corvinilor este un castel gotic autentic, iar Castelul Bánffy din Bonțida arată cum se recuperează, pas cu pas, un domeniu nobiliar. Spre est, Palatul Culturii din Iași și Castelul Sturdza din Miclăușeni completează traseul prin Moldova.
Top 20Cetate medievală ridicată de brașoveni pe o stâncă din pasul Bran, devenită reședința de vară a reginei Maria și cunoscută în toată lumea drept „castelul lui Dracula”.
Top 20Reședința gotică a lui Ioan de Hunedoara, pe o stâncă deasupra râului Zlaști, la care ajungi pe un pod lung pe piloni de piatră; înăuntru, săli boltite și turnuri din secolul al XV-lea.
Top 20Reședința de vară a regelui Carol I, ridicată între 1873 și 1914 la poalele Bucegilor, la Sinaia, cu interioare sculptate în lemn, săli de arme și vitralii.
Top 20Cea mai grea clădire din lume, ridicată de Ceaușescu în anii '80 pe Dealul Spirii; turul ghidat trece prin săli de protocol îmbrăcate în marmură, cu candelabre de cristal de câteva tone.
Top 100Palatul baroc al guvernatorului Samuel von Brukenthal, din Piața Mare a Sibiului, adăpostește din 1817 cel mai vechi muzeu din România: o galerie de pictură europeană cu van Eyck, Tițian și Bruegel.
Top 100Reședința de vară neoromânească a „Nababului” Gheorghe Grigore Cantacuzino, cu sala de bal plină de blazoane, terasă cu vedere la Bucegi și decorul Academiei Nevermore din serialul Wednesday.
Cea mai completă reședință renascentistă păstrată în Transilvania, a familiei Bethlen: turn cu reliefuri de ostași, loggia cu arcade și incintă cu bastioane, azi în restaurare.
Conac de vânătoare renascentist al conților Kálnoky, început în 1648, cu bastioane și stucaturi rare, restaurat și deschis în 2017 ca Muzeul Vieții Transilvănene, cu tururi ghidate.
Muzeul din Palatul Baroc al Pieței Unirii strânge pictură europeană veche, artă bănățeană și românească și colecția Corneliu Baba, într-o clădire începută în 1754.
Top 100Palat neogotic al boierilor Sturdza, cumpărat în 1862 de Alexandru Ioan Cuza și devenit reședința familiei domnitoare; azi muzeu memorial, cu interioare refăcute după inventarul Elenei Cuza.
Top 100Cel mai important palat baroc din Transilvania, ridicat între 1774 și 1785 în Piața Unirii din Cluj, cu statui antice pe atic; găzduiește Muzeul de Artă, cu cinci secole de pictură românească și transilvăneană.
Top 100Reședința regală a lui Ferdinand și a Reginei Maria, azi sediul Președinției și Muzeul Național Cotroceni: saloane de epocă, biblioteca regelui, apartamentele reginei și biserica refăcută a lui Șerban Cantacuzino.
Top 100Palatul neogotic cu turn cu ceas și carillon din centrul Iașului, ridicat în 1906–1925 ca Palat de Justiție; azi adăpostește patru muzee naționale de artă, istorie, etnografie și știință.
Vila Secession a industriașului Imre Darvas, proiectată de frații Vágó în 1909–1912, găzduiește azi primul muzeu Art Nouveau din România, cu interioare de epocă și o grădină.
Top 100Cea mai mare reședință nobiliară barocă din Transilvania, devastată în 1944 și readusă la viață de un șantier-școală premiat în Europa; fațadă neogotică, lapidariu și expoziție despre Miklós Bánffy.
Top 20Top 20Top 20Top 20Top 100Top 100Top 100Top 100Top 100Top 100Top 100