Carpații traversează țara într-un arc larg și împart munții din România în trei grupe: Orientalii, cu Rodna, Ceahlău și Călimani; Meridionalii, cei mai înalți, cu Făgăraș, Bucegi, Piatra Craiului, Parâng și Retezat; și Occidentalii, cu Apusenii, mai scunzi și mai blânzi. Toate vârfurile de peste 2.500 m sunt în Meridionali. Traseele sunt marcate după sistemul tradițional cu bandă, cruce, triunghi și punct pe fond alb, iar cabanele și refugiile fac posibile ture de mai multe zile. Sezonul de vară ține cam din iunie până în octombrie; iarna, crestele cer echipament și experiență.
Bucegii sunt cei mai accesibili: Babele și Sfinxul din Bucegi se ating cu telecabina de la Bușteni, iar Crucea Eroilor de pe Caraiman e la o plimbare de acolo. În Brașov, Muntele Tâmpa e un munte urban, cu orașul la picioare. Transfăgărășanul duce mașina până la 2.042 m, în inima Făgărașului, iar Lacul Capra e o primă tură ușoară de acolo.
Top 20Cea mai înaltă șosea din România: DN67C urcă din Novaci peste Munții Parâng până la 2.145 m, în Pasul Urdele, și coboară pe lângă Lacul Oașa spre Sebeș, pe 148 km deasupra norilor.
Top 20Drumul DN7C traversează Munții Făgăraș pe 151 km, de la barajul Vidraru până la lacul glaciar Bâlea, la 2.042 m, și coboară apoi în serpentine spre Transilvania.
Top 100Ciupercile de piatră de pe platoul Bucegilor, la ~2.200 m: stânci de conglomerat roase de vânt, ger și ploaie, la câteva minute de telecabina din Bușteni și de Sfinx.
Defileu îngust de calcar din Munții Piatra Mare, lângă Brașov, cu șapte trepte de apă urcate pe scări metalice și pasarele; la ieșire te poți întoarce cu tiroliana.
Cascadă de 25 m în două trepte, pe pârâul Rupturi, în pădurile de sub Toaca, în Parcul Național Ceahlău; se ajunge pe jos din stațiunea Durău, în circa două ore.
Top 100Cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de circa 60 m pe pragul de jos al căldării Bâlea, în Munții Făgăraș; o oră de urcat pe jos de la cabana Bâlea Cascadă, pe Transfăgărășan.
Cascadă de circa 80 m pe Valea Bohodei, sub vârful cu același nume, considerată cea mai înaltă din Apuseni; se ajunge pe un circuit dificil din Pietroasa, cu pasaje pe stâncă echipate cu lanțuri.
Cădere de apă pe treapta de stâncă din capătul Văii Jepilor, sub Cabana Caraiman, în Bucegi; curge din plin doar primăvara târziu și la începutul verii, de unde și porecla de „cascada fantomă”.
Cădere de apă de 20–25 m, în două trepte, ascunsă într-o vale îngustă cu bolovani uriași și molizi, pe versantul vestic al Vlădesei; se ajunge pe jos de la Stâna de Vale, pe un traseu marcat de circa 8 km.
Șir de cinci cascade într-un canion îngust de calcar din Munții Piatra Mare, deasupra Timișului de Sus; se ajunge în circa o oră de urcuș pe traseul cu bandă albastră.
Top 100Crucea de oțel înaltă de 39 m, ridicată în anii 1920 pe marginea abruptului Caraimanului, la 2.291 m, în memoria eroilor din Primul Război Mondial; se vede din tot Bușteniul.
Lac glaciar la 2.230 m, pe versantul sudic al Munților Făgăraș, chiar sub creastă; se ajunge pe jos în circa o oră de la Bâlea Lac, peste Șaua Caprei.
Muntele împădurit de 960 m care se ridică direct din centrul Brașovului: literele „BRAȘOV”, belvedere peste orașul vechi, rezervație naturală, trasee marcate și telecabină de la poalele lui.
Cea mai cunoscută stațiune de schi din România, la peste 1.000 m, sub Postăvaru: 12 pârtii, telecabine până aproape de vârf, iar vara trasee prin pădure și panorame spre Brașov.
Top 100Stâncă de conglomerat înaltă de 8 m, sculptată de vânt, ger și ploaie, care din anumite unghiuri seamănă cu un cap uman; stă pe platoul Bucegilor, la 2.216 m, lângă Babele.
Top 20Top 20Top 100Top 100Top 100Top 100