Muzee și case memoriale

Cetate medievală ridicată de brașoveni pe o stâncă din pasul Bran, devenită reședința de vară a reginei Maria și cunoscută în toată lumea drept „castelul lui Dracula”.

Reședința gotică a lui Ioan de Hunedoara, pe o stâncă deasupra râului Zlaști, la care ajungi pe un pod lung pe piloni de piatră; înăuntru, săli boltite și turnuri din secolul al XV-lea.

Reședința de vară a regelui Carol I, ridicată între 1873 și 1914 la poalele Bucegilor, la Sinaia, cu interioare sculptate în lemn, săli de arme și vitralii.

Cel mai mare muzeu în aer liber din România, în pădurea Dumbrava de lângă Sibiu: peste 300 de case, mori, ateliere și biserici de lemn aduse din toată țara, pe alei de ~10 km.

Cetate cu bastioane și șanț cu apă în centrul Făgărașului, reședință a principilor Transilvaniei în secolul al XVII-lea, azi muzeul Țării Făgărașului.

Clădirea Art Nouveau de pe faleza Constanței, inaugurată în 1910, lăsată în ruină după 1990 și redeschisă în 2025, după restaurare, cu expoziții despre istoria ei și despre Marea Neagră.

Palatul baroc al guvernatorului Samuel von Brukenthal, din Piața Mare a Sibiului, adăpostește din 1817 cel mai vechi muzeu din România: o galerie de pictură europeană cu van Eyck, Tițian și Bruegel.

Reședința de vară neoromânească a „Nababului” Gheorghe Grigore Cantacuzino, cu sala de bal plină de blazoane, terasă cu vedere la Bucegi și decorul Academiei Nevermore din serialul Wednesday.

Fosta închisoare din Sighet, unde a murit elita politică a României interbelice, transformată de Ana Blandiana și Romulus Rusan în primul muzeu al comunismului din Europa de Est; peste 50 de celule-săli.

Castel eclectic cu turnuri și șanț de apă, refăcut în 1894–1896 de familia Károlyi în mijlocul unui parc dendrologic vechi de trei secole; înăuntru, interioare de epocă, figuri de ceară și trofee africane.

Cetate bastionară în formă de pentagon, ridicată de principii Transilvaniei în secolele XVI–XVII: cinci bastioane, palatul princiar cu Muzeul Orașului Oradea și curți în care intri liber.

Reședința regală a lui Ferdinand și a Reginei Maria, azi sediul Președinției și Muzeul Național Cotroceni: saloane de epocă, biblioteca regelui, apartamentele reginei și biserica refăcută a lui Șerban Cantacuzino.

Cea mai mare reședință nobiliară barocă din Transilvania, devastată în 1944 și readusă la viață de un șantier-școală premiat în Europa; fațadă neogotică, lapidariu și expoziție despre Miklós Bánffy.

Cetatea de piatră a domnilor Moldovei de la Suceava, ridicată de Petru Mușat și întărită de Ștefan cel Mare, cu pod peste șanț, ziduri de peste 10 m și o expoziție de arme și tezaure medievale.

Palatul neogotic cu turn cu ceas și carillon din centrul Iașului, ridicat în 1906–1925 ca Palat de Justiție; azi adăpostește patru muzee naționale de artă, istorie, etnografie și știință.