Muzee și case memoriale

Cetate medievală ridicată de brașoveni pe o stâncă din pasul Bran, devenită reședința de vară a reginei Maria și cunoscută în toată lumea drept „castelul lui Dracula”.

Reședința gotică a lui Ioan de Hunedoara, pe o stâncă deasupra râului Zlaști, la care ajungi pe un pod lung pe piloni de piatră; înăuntru, săli boltite și turnuri din secolul al XV-lea.

Reședința de vară a regelui Carol I, ridicată între 1873 și 1914 la poalele Bucegilor, la Sinaia, cu interioare sculptate în lemn, săli de arme și vitralii.

Cel mai mare muzeu în aer liber din România, în pădurea Dumbrava de lângă Sibiu: peste 300 de case, mori, ateliere și biserici de lemn aduse din toată țara, pe alei de ~10 km.

Cetate cu bastioane și șanț cu apă în centrul Făgărașului, reședință a principilor Transilvaniei în secolul al XVII-lea, azi muzeul Țării Făgărașului.

Clădirea Art Nouveau de pe faleza Constanței, inaugurată în 1910, lăsată în ruină după 1990 și redeschisă în 2025, după restaurare, cu expoziții despre istoria ei și despre Marea Neagră.

Palatul baroc al guvernatorului Samuel von Brukenthal, din Piața Mare a Sibiului, adăpostește din 1817 cel mai vechi muzeu din România: o galerie de pictură europeană cu van Eyck, Tițian și Bruegel.

Reședința de vară neoromânească a „Nababului” Gheorghe Grigore Cantacuzino, cu sala de bal plină de blazoane, terasă cu vedere la Bucegi și decorul Academiei Nevermore din serialul Wednesday.

Fosta închisoare din Sighet, unde a murit elita politică a României interbelice, transformată de Ana Blandiana și Romulus Rusan în primul muzeu al comunismului din Europa de Est; peste 50 de celule-săli.

Cetate bastionară în formă de pentagon, ridicată de principii Transilvaniei în secolele XVI–XVII: cinci bastioane, palatul princiar cu Muzeul Orașului Oradea și curți în care intri liber.

Cetatea de piatră a domnilor Moldovei de la Suceava, ridicată de Petru Mușat și întărită de Ștefan cel Mare, cu pod peste șanț, ziduri de peste 10 m și o expoziție de arme și tezaure medievale.

Palat neogotic al boierilor Sturdza, cumpărat în 1862 de Alexandru Ioan Cuza și devenit reședința familiei domnitoare; azi muzeu memorial, cu interioare refăcute după inventarul Elenei Cuza.

Cel mai important palat baroc din Transilvania, ridicat între 1774 și 1785 în Piața Unirii din Cluj, cu statui antice pe atic; găzduiește Muzeul de Artă, cu cinci secole de pictură românească și transilvăneană.

Reședința regală a lui Ferdinand și a Reginei Maria, azi sediul Președinției și Muzeul Național Cotroceni: saloane de epocă, biblioteca regelui, apartamentele reginei și biserica refăcută a lui Șerban Cantacuzino.

Palatul neogotic cu turn cu ceas și carillon din centrul Iașului, ridicat în 1906–1925 ca Palat de Justiție; azi adăpostește patru muzee naționale de artă, istorie, etnografie și știință.