
Faleza Dunării
Promenada de 3–4 km a Galațiului, pe două niveluri deasupra Dunării, cu sculpturi metalice din taberele din 1976–1991 și restaurante pe vapoare; în reamenajare din 2026.

Promenada de 3–4 km a Galațiului, pe două niveluri deasupra Dunării, cu sculpturi metalice din taberele din 1976–1991 și restaurante pe vapoare; în reamenajare din 2026.

Cel mai vechi parc public din București, amenajat din 1847 în stil peisager în jurul unui lac, cu alei umbrite, Rotonda Scriitorilor și colțuri de piatră în stil romantic, chiar în centrul orașului.

Unul dintre cele mai mari parcuri ale Bucureștiului, de aproximativ 85 de hectare, amenajat în anii 1960 în jurul Lacului Titan, cu cinci insule și o biserică de lemn pe mal.

Parcul dendrologic de lângă fosta cetate a Timișoarei, amenajat între 1986 și 1990 pe un plan din 1966: peste 8 hectare cu arbori rari, grădină japoneză, colecție de trandafiri și un fragment de zid al cetății.

Parc istoric amenajat între 1900 și 1906 pe Dealul Filaretului pentru Expoziția Generală Română, cu lac, alee monumentală, Fântâna Zodiacului și Memorialul Eroilor Neamului pe platoul de sus.

Parcul istoric al Clujului, amenajat din 1838 pe malul Someșului Mic, cu lacul Chios, vechiul Casino, foișorul de muzică și o alee centrală între arbori bătrâni; clujenii îi spun Parcul Mare.

Cel mai vechi parc public din Iași, amenajat din 1834 pe dealul Copoului, cu Obeliscul cu lei, Teiul lui Eminescu, busturile junimiștilor și Muzeul „Mihai Eminescu”.

Parc romantic de aproape 100 de hectare, proiectat de francezul Édouard Redont și inaugurat în 1903, cu lac, pod suspendat, Castelul Fermecat și grădina zoologică, în sudul Craiovei.

Cel mai mare parc al Bucureștiului, pe malul lacului Herăstrău: aproape 190 de hectare cu alei de plimbare, Grădina Japoneză, Aleea Cariatidelor și Insula Trandafirilor.

Rozariul istoric al Timișoarei, amenajat în 1929–1934: rondouri de trandafiri tăiate în gard viu, pergole albe de lemn și un teatru de vară în aer liber, într-un parc de aproape patru hectare.

Pădure de circa 300 ha la marginea de vest a Clujului, cunoscută pentru copacii cu trunchiuri strâmbe, Poiana Rotundă și legendele „paranormale” care i-au adus faima în lume.










