Peșteri

Cea mai vizitată peșteră din România: 488 m de galerii amenajate sub satul Chișcău, pline de stalactite și stalagmite, cu oasele a circa 140 de urși de cavernă rămase acolo unde au fost găsite.

Cel mai mare pod natural din România și singurul din lume peste care trece o șosea: o arcadă de calcar de 30 m, rămasă din tavanul prăbușit al unei peșteri, în satul Ponoarele din Platoul Mehedinți.

Peșteră pe patru niveluri în Cheile Galbenului, la poalele Parângului, cu 860 m de galerii iluminate, oase de urs de cavernă și unele dintre cele mai vechi resturi de om modern din Europa.

Complex carstic de pe Platoul Padiș: trei doline uriașe cu pereți de peste 200 m și portalul de peste 70 m prin care Valea Cetăților intră în munte. Se vede de pe un circuit marcat, nu dintr-o peșteră amenajată.

Peșteră cu ghețar în pădurile de pe Valea Galbenei, lângă Padiș, la care ajungi pe jos, pe traseu marcat. Pe la prânz, lumina intră printr-o spărtură din tavan și cade peste gheață.

Peșteră neamenajată din Munții Bihorului, cu gheață la intrare și concrețiuni albe, în care s-a găsit în 1974 o urmă de pas a omului de Neanderthal, veche de cel puțin 62.000 de ani.

Peșteră neamenajată în Munții Bihorului, lângă Casa de Piatră: un portal uriaș, înalt de zeci de metri, prin care se pierde în subteran pârâul Gârdișoara.

Peșteră iluminată pe versantul Postăvarului, între Râșnov și Poiana Brașov, cu o sală mare de peste 20 m înălțime, vizitată cu ghid, în care se țin uneori concerte.