
Muntele Tâmpa
Muntele împădurit de 960 m care se ridică direct din centrul Brașovului: literele „BRAȘOV”, belvedere peste orașul vechi, rezervație naturală, trasee marcate și telecabină de la poalele lui.

Muntele împădurit de 960 m care se ridică direct din centrul Brașovului: literele „BRAȘOV”, belvedere peste orașul vechi, rezervație naturală, trasee marcate și telecabină de la poalele lui.

Șir de trepte și marmite prin care râul Putna coboară 14 m pe circa 80 m, între pereți de gresie, lângă Lepșa; rezervație naturală din 1973, la câteva minute de DN2D.

Lac de acumulare pe Ialomița, la 1.438 m, în inima Bucegilor, închis de un baraj de piatră înalt de 55 m și înconjurat de păduri de molid, între Cheile Tătarului și Cheile Zănoagei.

Peșteră sălbatică, neelectrificată, în Munții Aninei, cu peste 6 km de galerii pe trei niveluri, din care 1.750 m se străbat cu cască și frontală, alături de rangerii parcului.

Peșteră iluminată pe versantul Postăvarului, între Râșnov și Poiana Brașov, cu o sală mare de peste 20 m înălțime, vizitată cu ghid, în care se țin uneori concerte.

Rezervația „Dragoș Vodă”, înființată în 1968 în Parcul Natural Vânători-Neamț: o grădină zoologică mică cu zimbri, cerbi și păsări, la marginea pădurii în care trăiesc zimbri liberi.

Cascadă de vreo 15 m, despărțită de o stâncă în două șuvoaie, pe valea Nucșoarei, în nordul Parcului Național Retezat; se ajunge în 15–20 de minute de mers de la Cârnic.

Cădere de apă de circa 30 m în Parcul Național Cozia, unde pârâul iese dintr-un tunel săpat în stâncă; se ajunge pe jos, pe un drum forestier lin prin Cheile Lotrișorului.

Cel mai adânc lac glaciar din România, cu 29 m, la aproape 2.000 m în sud-vestul Parcului Național Retezat; se ajunge doar pe jos, într-o drumeție lungă de o zi.

Peșteră străbătută de un pârâu de munte, la nord de Petroșani, cu un portal de 20 m și o galerie de circa 466 m care se parcurge cap-coadă pe pasarele, sub Cetatea dacică Bănița.

Peșteră neamenajată din Munții Bihorului, cu gheață la intrare și concrețiuni albe, în care s-a găsit în 1974 o urmă de pas a omului de Neanderthal, veche de cel puțin 62.000 de ani.

Peșteră activă din Munții Trascăului, cu un portal de aproape 40 m în peretele de calcar și un râu subteran cu lacuri și cascade, care se vizitează doar în ture ghidate, în costum de neopren.

Una dintre cele mai vechi peșteri turistice din România, cu un portal de 16 m înălțime, săli largi pe două niveluri și una dintre cele mai mari colonii de lilieci din țară.

Peșteră de peste 10 km săpată de Olteț în calcarele din Cheile Oltețului, cu 800 m de galerie deschisă vizitării și legende despre Zamolxe, la un kilometru de Mănăstirea Polovragi.

Ultima plajă sălbatică de la marginea de sud a Rezervației Biosferei Delta Dunării: nisip cu scoici, dune și o faleză de pământ, fără hoteluri, șezlonguri sau salvamar.














